Editorial

Intr-un dictionar al sintagmelor maximale, total cuprinzatoare, intalnim si judecata aser­torica „Nihil est in intellectu, quod non prius fuerit in sensu” (Nu exista nimic in minte ce sa nu fi fost mai intai in simturi). Cei ce o uti­lizeaza, de regula in contexte academice, marturisesc ca o astfel de „calificare” vine de la John Locke (1632-1704), primul „spirit” european modern care a asezat sfera cunoaste­rii   

Incercand a cauta cu ce s-au confruntat la inceput primii asceti din pustie, care le-au fost primele obstacole, cu ce au trebu­it sa lupte indeo­sebi si cum si-au doban­dit si aparat virtutile, constatam ca pustia a fost o scoala a sfinteniei. O scoala care ince­pea cu un Abecedar, inainte de a se ajunge la treptele mai inalte.

(partea a cincea)

Aceasta pare sa fie filosofia urbana a unui mare oras care nu mi-a placut niciodata. In ciuda faptului ca mi-am trait viata de student la Cluj-Napoca, intotdeauna am pretuit infinit mai mult Sibiul. Chiar Brasovul sau alte burguri mai mici, dar autentice.

Violentele din Piata Victoriei mi-au adus aminte de Revolutia din 1989 si mine­ria­dele. In urma cu aproape 30 de ani eram intr-o masina cu cover. Ajunsesem in dreptul Casei Tine­retului cand am auzit la radio ca a fugit Ceausescu. Pe moment nu am reusit sa inteleg ce inseamna suntem liberi. Au urmat evenimentele triste, dramatice cu multi morti stiuti si multi, probabil nestiuti.

Romania de azi are multe boli: co­ruptia, dezbinarea, neputinta, lipsa de tarie in promovarea intereselor pe plan international, dar cea mai grava dintre toate cred e ca lipsa liderilor adevarati.

In anul 1881, Ion Creanga, la indemnul lui Mihai Eminescu, incepe sa scrie capitole separate din ceea ce avea sa devina o opera cardinala in literatura romana – Amintiri din copilarie. Cu fragmente citi­te la „Junimea” si publicate in „Con­vorbiri literare” aceste „amintiri” ale lui Nica al lui Ștefan a Petrei din Humulesti, in intregul corpus editorial, constituie cea mai reusita monografiere a universului   

Nichifor Crainic a gasit, intr-un mare om de cultura german Hermann Keyserling, cateva afirmatii despre romani, care merita a fi reluate. „Misiunea romanilor este de a redestepta la o viata noua bizantinismul”, adica Ortodoxia cu spiritualitatea si arta ei. Ba chiar, motivat de aceas­ta, autorul german ne prevedea „un mare viitor”, el vazand aceasta „prin popor si prin Biserica”.

(partea a patra)

E mijloc incins de august si e sarbatoare mare. Adormirea Maicii Domnului sau Sfanta Marie Mare cum se zice neaos in popor.

Cea mai asteptata lege, legea pensiilor, a fost, in sfarsit, publicata in spatiul pu­blic. O lege care a fost anuntata de mai bine de un an si care face parte din programul politic al pesedistilor.