Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Dialoguri virtuale / Quo vadis economie?
Întrebare: Care este raportul dintre crizele anterioare şi ultima criză?
Răspuns: Crizele anterioare au servit ca teste de succes ce au întărit curentul şi concepţia dominantă. Criza din 2008 constituie însă punctul de cotitură ce demonstrează inaplicabilitatea lor.
Î.: În ecuaţia crizelor economice Măreţul Occident mai joacă un rol covârşitor?
R.: Până pe la anul 2000, chiar dacă Occidentul îşi încetinise creşterea, nici ceilalţi nu se mişcau prea repede. O bună parte a Lumii a Treia părea de-a dreptul încremenită. China pornise la drum, dar venea dintr-o ceaţă.
În 2000 s-a produs declicul, respectiv Occidentul a fost lovit de acea teribilă criză. E greu de spus dacă aceasta s-a încheiat sau nu. A lăsat în urmă o stare de extenuare. S-ar putea ca ceea ce se petrece acum să nu se asemene cu ciclurile anterioare, oricât de violente să fi fost, precum cea din 1929 – 1933, urmate de reveniri în forţă.
Î.: Ce se va întâmpla în viitor?
R.: De data aceasta, căderea a fost brutală, dar revenirea cu totul anemică, cel puţin în Europa Occidentală şi moderată în Statele Unite ale Americii. Imposibil de desluşit ce se va întâmpla, dar este posibil pentru Occident să nu mai revină niciodată la frumoasele vremuri de altădată. În acest caz, criza financiară a fost doar un început dintr-o criză de mult mai mare anvergură ce poate reprezenta declinul accentuat a lumii occidentale.
Î.: Să încercăm cele afirmate să le plasăm într-un alt registru??!!
R.: S-a văzut clar de această dată că Occidentul trăieşte peste posibilităţile reale, acoperind vidul crescând de substanţă economică prin edificiul fictiv al operaţiunilor financiare sau a speculei imobiliare. În numai câţiva ani, Occidentul a dat înapoi şi chiar bătând pasul pe loc, iar ceilalţi, unii dintre ei cel puţin, înaintând vertiginos, distanţa, încă enormă cu un deceniu în urmă, s-a micşorat considerabil.
Î.: Să întărim această afirmaţie cu câteva exemple??!!
R.: În 2011, China a ajuns să reprezinte 17 la sută din PIB-ul mondial, India 7 la sută, Statele Unite ale Americii 23 la sută, iar zona euro 17 la sută. Proiecţiile pentru anul 2060 aşează China la 28 la sută, India la 18 la sută, Statele Unite la 16 la sută şi actuala zonă euro la abia 9 la sută.