Editorial

(a treia parte)

Sotia unui detinut mi-a scris un email. O epistola simpla, dar curata si atat de sfasietoare.

Zilele astea, operatorul de apa potabila Vital indemna populatia sa consume apa cu chibzuinta, sa nu risipeasca, iar in Tautii-Maghe­raus, chiar s-a pus un program de furnizare ciudat, intre orele 17.00-5.00 furnizarea apei fiind oprita. Parca am fi in filmele cu prosti.

Ocupati cu cresterile de preturi, inflatia, razboiul si vacanta, europenii au uitat de covid. In acest timp, in Shanghai, s-a desfasurat un amplu experiment social.

La rubrica de fata a „Gazetei de Maramures” am scris de mai multe ori despre cercetatorul roman Volker Wollmann, specializat intr-un capitol inedit al stiintei valorificarii mostenirilor culturale in industrie.

Dumnezeu ne cheama la schimbare/ metanoia/ convertire ca gandire, perceptie si materializare in fapte in viata de zi cu zi. Ori acceptam chemarea ori o refuzam.

Se poate spune ca acest cuvant profetic (Osea 6,6), intarit de Hristos (Matei 9,13), desemneaza punctul de cotitura in intelegerea credintei crestine.

(a doua parte)

Desi tot mai aglomerata in chipuri, lumea e tot mai pustie in repere. Relatiile intre oameni aluneca spre schimonoseala, o oglinda a anomiei sociale.

Boala celiaca, o afectiune survenita din cauza intolerantei la gluten, este depistata la multi tineri, devenind un fenomen. Ma gandeam ca, in urma cu 30 de ani, parca nu se vorbea de intoleranta la gluten si tot ce decurge de aici.

Grabit, cu simturile amortite de suficienta sau renuntare, cu un ochi la facebook si altul la stirile de la ora 5 (deh, eu sunt un om informat), cetateanul roman s-a oprit pentru o clipa ca sa cugete cu voce tare: „Dom’le ce a ajuns tara asta... nu mai avem dom’le profesori cum aveam, nici ziaristi, nici oameni de cultura, nici elite. Și nici preotii, nici medicii nu mai sunt cum erau.