Mondo Cane

Dumnezeu ne cheamă la schimbare/ metanoia/ convertire ca gândire, percepție și materializare în fapte în viața de zi cu zi.
Ori acceptăm chemarea ori o refuzăm.
E un drum de la întunericul acestei lumi spre Lumina lui Hristos, dar și ca mod de a vedea în lumină nouă viața...
Tragic, dar majoritatea oamenilor trebuie să treacă printr-o încercare în viață ca să înceapă să reflecteze la adevăratele valori...
Efectul metanoiei, a transformării modului de a fi, este sumar relatat de Sfântul Ioan Botezătorul.
El le-a spus: „Nu pretindeți mai mult decât ceea ce a fost fixat pentru voi! Şi unii soldați l-au întrebat la fel, spunând: „Iar noi ce trebuie să facem? El le-a zis: „Nu maltratați şi nu acu­zați pe nimeni pe nedrept şi fiți mul­țumiți cu solda voastră! Luca 3
 
Bogatul să înceapă să dăruiască nu doar să cheltuiască pentru sine;
Soldatul să nu fie dur și slugarnic/ exces de zel;
Vameșii (ANAF, Justiția) să nu mai păcălească oamenii simpli/ să nu pună biruri și impozite  pe cei săraci favorizându-i pe cei bogați sau pe cei de la putere...
Cum spunea marele duhovnic ortodox Părintele Galeriu: fiecare să aducă roadă acolo unde a fost pus de Dumnezeu!
Tantum quantum - Sfântul Ig­națiu de Loyola – iezuit: „ajunge atât cât este”;
Călugărul benedictin Korzenszki Richard atrage atenția: Uităm să trăim prezentul din ziua de azi. Trebuie să trăim în ziua de azi nu zilei de azi, altfel ar fi Carpe diem - trăiește clipa...
Din clipa trăită clădim ziua de mâine, viitorul, iar după asfin­țitul soarelui clipa trăită de azi devine mâine, trecutul trăit azi...
Dar cum să trăim ziua de azi, prezentul continuu, când ne interesează doar micile noastre orgolii, individualismul dus la paroxism, ne înstrăinăm, ne închidem în noi și departe de noi...Nu ne apropiem de propria noastră familie, de colegii de serviciu, de vecini...suntem într-o fugă continuă de noi înșine și de tot ce ne înconjoară.
Ne bulucim în magazine pentru nimicuri în loc să trăim o clipă alături de aproapele nostru, și în loc să facem ce ar trebui clipei, prezentului, trăim un viitor incert...
Dacă ne-am trezit dimineața, Domnul ne-a dăruit răsăritul dar nu ne promite și apusul, iar dacă prindem apusul nu avem certitudinea răsăritului...
Sfânta Maica Tereza spunea să lăsăm o urmă de umanitate după noi… nu numai după sfâr­șitul vieții, ci și la sfârșitul zilei...
Un zâmbet cald oferit vecinului, o întrebare nu doar protocolară de tipul: „Ce faceți?”, ci una venită dintr-o reală curtoazie, iar un sfat, oricât de mărunt ar fi, poate aprinde orice flacără plăpândă...
Mănăstirea ortodoxă Putna are o pagină de internet pe numele: Urcuș spre Înviere ...
Toate faptele bune mărunte sau mari sunt ajutor sufletesc dar și trupesc pe acest urcuș spre Mântuire, Înviere...
Matei 6. Deci nu vă îngrijorați, spunând: «Ce vom mânca? Ce vom bea?» sau «Cu ce ne vom îmbrăca?»! Căci pe toate acestea le caută neamurile [păgâne]; dar Tatăl vostru ceresc știe că aveți nevoie de toate acestea. Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu şi dreptatea lui şi toate acestea vi se vor adăuga! Deci nu vă îngrijorați pentru ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ea însăși! Ajunge zilei răutatea ei.

Cine are adresa lui Putin, președintele Rusiei, să-i trimită aceste rânduri.