Dialoguri virtuale. Șase subiecte europene cu impact asupra României

Întrebare: Cum vom resimți costurile acestei presiuni?
Răspuns: Problema e însă că vom începe să simțim și costurile, nu numai beneficiile Green Deal. Criza energetică de la finalul lui 2021 nu este direct legată de ambițiile UE pentru 2030 și 2050, dar e un bun exemplu despre ceea ce începe să se întâmple. De la visuri de energie alternativă și digitalizare nepoluantă, ajungem la realități ca aceea că cea mai ieftină mașină electrică din România e Dacia Spring, care costă pe Automarket 19.100 de euro. Cu siguranță, România va simți impactul Green Deal mai puternic decât alte state europene din cel puțin trei motive.
Î.: Mai concret?!
R.: Primul este nivelul de trai mai scăzut, pornind de la care suma menționată, de 19.100 de euro, este un efort mai mare. Al doilea, o economie mai învechită și ineficientă decât altele, ceea ce duce la un decalaj dificil de recuperat. Iar al treilea, explozia de scepticism legată de pandemie, când anti-vaxerii au devenit un segment vocal și majoritar. Acesta e un posibil indicator de mentalitate, fiindcă poluarea și limitarea ei sunt o discuție mult mai filozofică și complicată decât credința în vaccin sau scepticismul la adresa lui.
Î.: Poate un exemplu mai concret al rămânerii în urmă ar fi, printre altele, autostrăzile?
R.: În filozofia alocărilor de fonduri europene, autostrăzile pe care noi încă ni le dorim sunt un capitol cvasi-încheiat, pentru majoritatea celorlalte state UE. Simplificând la maximum, problema Europei e în momentul de față cum poate fi redusă poluarea legată de aceleași autostrăzi, cele pe care noi nu le avem. Cu alte cuvinte, banii europeni se potrivesc mai greu cu necesitățile noastre. Fapt agravat și de schimbarea radicală de filozofie a bugetului UE, așa-numitul MFF (Multianual Financial Framework sau Cadru Financiar Multianual).
Î.: Ce alte inconveniente se profilează la orizont?
R.: Green Deal, digitalizarea și celelalte imperative sunt diferite de ceea ce voia și finanța UE până în 2021 și ar fi fost așa și fără pandemie. Inefi­ciența cunoscută a României în materie de absorbție de fonduri europene, conservatorismul instituțiilor și agen­țiilor care aplică la aceste fonduri vor deveni factori mai problematici în ecuația prosperității.