Editorial

,,Sa vedem, ii zice Coufontaine lui Turelure, ce va sa iasa cind lumea afectiunii si increderii va fi inlocuita cu lumea concurentei.“ Se prea poate ca si in lumea veche mangaietoarele cuvinte afectiune si incredere sa fi sfarsit prin a se goli de continut, sa fi ajuns formale ca atatea altele.

In realitate, un Panteon National ar putea fi, nu doar o institutie-monument, un MAU­SO­LEU, sau o HIEROPOLA a romanilor, ci si una document. Poate fi o Carte a Memoriei, o Carte de identitate, un Corpus al elitelor, un Muzeu al Valorilor Natiunii, un Codex al originilor patriei si limbii, un Ghid al semnelor majore din Cartea vietii poporului roman in toata perioada facerii, refacerii si transfacerii sale, o Coloana a   

(Partea a doua)

Cuvantul ,,constiinta” este un cuvant compus, alcatuit din doua cuvinte: ,,con” si ,,stiinta”, insemnand ,,impreuna-stiinta”, ceea ce inseamna ca in inaintarea noastra spre adevarata stiinta nu suntem singuri, ci mai suntem cu Cineva, suntem impreuna cu Dumnezeu.

(a patra parte)

Intotdeauna am urat termenul acesta comunist. Profesor sau dascal suna potrivit.

In aceasta perioada se fac lucrari de curatare a barajului Firiza, altfel spus o decolmatare.

Cel mai devastator efect al regimului represiv comunist a fost distrugerea elitelor politice, culturale, religioase si incercarea de inlocuire a omului liber, capabil sa ia decizii si sa gandeasca cu mintea lui, cu ”omul nou”, ”umplut pe dinauntru” cu doctrina apostolililor comunismului, golit de sine si ”programat” dupa ideologia partidului. Inlocuirea elitelor cu o clasa nu doar needucata, dar lipsita de orice   

Era o vreme in care discutiile curgeau fluent si consistent cu privire la Panteonul National Romanesc. Astazi, astfel de „trimiteri” sunt atat de rare, incat pare fie ca aceasta chestiune a fost „epuizata”, fie ca nu mai are importanta.

Problema celor doi „R” Motto: „Toata lumea se va intiganii, chiar de vom umbla numai in masini si vom manca numai icre negre” I.D. Sirbu, 1956

Acestea sunt actele fundamentale ale vietii religios-morale personale. Cine nu se roaga lui Dumnezeu, nu ajuta pe aproapele si nu isi imbunatateste natura proprie prin infranare, acela este departe de orice religie, chiar daca intreaga sa viata mediteaza, vor­beste si scrie despre lucruri religioase.