Editorial

Zilele trecute am reintalnit un om despre care stiam ca e foarte drept. In egala masura, sensibil. Nu s-a schimbat, in ciuda multor intemperii grele ale vremurilor in care traim. Nu a cerut niciodata nimanui nimic, decat lege si morala, insa, intelegand ca doar de la exemplul personal poate incepe o astfel de socoteala cu semenii.

In iulie 2009, scriam despre un posibil film cu mafioti, „Onoarea familiei Ridzi”, si concluzionam ca respectiva famiglie s-ar putea sa ramana cu onoarea nereperata. Care onoare, destul de tarziu ce-i drept, n-a scapat nesifonata.

Cazurile de coruptie prezentate pe larg de televiziunile nationale au acaparat atentia celor care fac programul stirilor. Chiar daca ele se repeta la nesfarsit, se dau, cu o veselie demna de o cauza mai buna, aceleasi imagini, aceleasi dosare, uzate de atata atentie, aceiasi barosani damboviteni ce vorbesc, parca la comanda, despre aceste subiecte. Nu mai poti respira, nu mai gasesti ceva de vizionat. Ne indobitocim sigur!

Se spune ca nu e bine sa fii „a man of one book”. Dar eu sunt. Citesc si ras-citesc la nesfarsit „Jurnalul fericirii” si mi se pare ca ar trebui sa fie pentru noi cam ce e „Don Quijote” pentru spanioli si „Fratii Karamazov” pentru rusi. Multi cred ca „Jurnalul fericirii” e o carte despre detentie si totalitarism. Eu spun ca e una despre libertate. Si, daca am fi studiat-o cum se cuvine, poate am sti azi sa   

Pornesc la drum, in incercarea de a face o subliniere publica precum cea din titlu – „O frumoasa Familie a Artei Romanesti”, si nu stiu de unde sa incep. Ma tenteaza sa circumscriu lucrurile in regim diacronic, dar, parca tot mai interesanta ar fi o oglindire prin ceilalti. Deci, ma las flatat, ca baimarean, de o apreciere semnata de acad. Razvan Theodorescu, prieten al artelor, dar si al nostru:

…In fiecare zi, pe toate canalele media, ofera-i fraierului un exemplu de personaj realizat financiar, insista pe cat de multi bani are acesta, cate chestii super isi cumpara, cu cine umbla, in ce casa luxoasa traieste si cat de cool este. Apoi ofera-i informatii si despre scandaluri din viata acestui personaj realizat pentru a putea fi comentate de fraier impreuna cu ceilalti fraieri din lumea lui, sa uite de propria lor   

Noi credem in Dumnezeu, dar credem si lui Dumnezeu in toate, ceea ce este altceva. Deoarece a crede lui Dumnezeu inseamna a cugeta ca fagaduintele pe care ni le-a facut sunt sigure si adevarate, iar a crede in Dumnezeu inseamna a cugeta drept la El. Asadar, se cuvine ca noi sa avem aceste doua cugetari si pe amandoua sa le recunoastem ca adevarate, purtandu-ne in asa fel incat sa dam crezare celor ce au siguranta clar-vederii   

(prima parte)

Din nefericire, circul clasic a devenit o institutie desueta la noi. Altadata, o chestiune de exceptie si foarte iubita tocmai datorita faptului ca nu te intalneai in fiecare zi cu sansa de a privi un astfel de spectacol, circul ieftin, respectiv tentativa la circ, au devenit azi o prezenta sociala predilecta in spatiul public. Ambele, atat circul in sine, cat si tentativele frecvente de a-l provoca, indepartate insa   

Liberalii nu-s mai buni decat ailalti. Mai ieri l-au scos basma curata pe Varujan Vosganian, fata de care DIICOT ceruse incuviintarea inceperii urmaririi penale pentru savarsirea infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat, abuz in serviciu si complicitate la delapidare, in dosarul Romgaz. Prin aceasta minunata iertare a pacatelor pacatosului, a carui indreptare se doreste, si nu cercetarea lui, liberalii au   

DGASPC Maramures face ce face si revine in atentia publica. Inainte de examenul pentru fotoliul de director general, un nou caz cu unul din tinerii cica protejati de stat prin institutia numita generic DGASPC. La una din Casele de tip familial, un tanar de 17 sau 18 ani a incercat sa se sinucida.