Editorial

Acest text e o rubrica, dar ar putea fi, la fel de bine, un autodenunt. Si, daca e asa, intr-o lume in care orice afirmatie poate insemna „discriminare”, „extremism”, „fundamentalism” sau „calomnie”, prefer toate astea in locul tacerii.

Iata lista oraselor care au primit „dreptul” de a fi pe perioada unui an „Capitala Europeana a Culturii”: Atena, Florenta, Amsterdam, Berlin, Paris, Glasgow, Dublin, Madrid, Anvers, Lisabona, Luxembourg, Copenhaga, Thessaloniki, Stockholm, Weimar, Reykjavik, Bergen, Helsinki, Bruxelles, Praga, Krakow, Santiago de Compostela, Avignon, Bologna, Rotterdam, Porto, Bruges, Salamanca, Graz, Genova, Lille, Cork, Patras,   

Eram copil cand, in vacanta de vara, la bunici am ramas intr-o noapte de august pana tarziu, culcat pe spate in lanul de lucerna. Cerul nu era negru, ci albastru inchis, spuzit de stele si o luna imensa, ireala. In jur, doar greierii... Mi se parea ca stam invers, adica cerul jos si eu deasupra lui, plutind in nemarginire. Timpul nu mai exista si am simtit ca acolo, undeva, ma asteapta lucruri extraordinare, de neimaginat.

De ce s-au inmultit conflictele familiale, certurile si divorturile ? De ce ne intoarcem uneori acasa cu apasatorul sentiment al unei obligatii, iar celalalt nu ne vine in intampinare, stapanit de o stare asemanatoare? De ce locul cel mai cald, mai primitor pentru omul dintotdeauna, caminul, devine pentru tot mai multi campul de lupta pentru intaietate si putere ?...

Viena. Turnul de control. O zi obisnuita, cu trafic normal. Valul decolarilor de dimineata a trecut, acum vad pe panourile de comanda o duzina de avioane care se inscrie, frumos, pe traiectoria indicata de turn si isi asteapta randul la aterizare. Seful de tura ne da informatii cu privire la nivelele de zbor, ne arata nivelul de tranzitie, punctele importante din harta Austriei, caile aeriene pe care circula, zilnic, mii de   

(ultima parte)

Una din cele mai periculoase controverse din spatiul public contemporan si autohton este legat de ora de religie. Expresie a unei secularizari hidoase, ideea de a alunga religia din scoli este pur si simplu un demers menit sa slabeasca fibra cereasca a identitatii noastre umane, sa lase inimile copiilor prada unui modernism decadent si imputit de pacate. Sa lipseasca sanatatea morala a celor mai curati si tineri dintre noi de   

Incepusem sa fiu putin ingrijorat din cauza faptului ca nu prea mai intelegeam ce se petrece cu clasa politica. Deputatul PSD Cristina Dumitrache mi-a redat tonusul si mi-a infuzat o doza substantiala de optimism putin temperat. Duduia a cerut public legalizarea prostitutiei, sustinand ca, oricum, prostitutia este „o realitate de care nu putem face abstractie, o activitate generatoare de profit.”

Am fost printre cei care au criticat politica de dezvoltare a drumurilor romanesti, luand in considerare parerile celor care circulau des prin tara sau dupa discutiile nesfarsite pe acest subiect intre actorii politici principali ai acestor ani. Daca astia bateau campii, asa am facut si eu. Mi-am dat seama de asta umbland prin tara noastra, pe drumurile obisnuite, cele care exista dintotdeauna.

Sa stabilim de la inceput. Nu-mi place Udrea. N-am votat-o niciodata, cum nu l-am votat nici pe Nastase de exemplu. Dar si atunci, ca si acum, am spus ca nedreptatea care li s-a facut lor e mai mare decat eventuala dreptate care ni s-a facut noua, cetatenilor, vazandu-i pedepsiti. Si da, mijloacele conteaza.

Anul trecut a fost asezata in calendar Ziua Scolii Ardelene (11 octombrie). Am scris despre acest lucru si nu voi reveni acum cu alte amanunte. Dar, tot anul trecut, o editura clujeana si-a luat ca „nume de botez” aceeasi sintagma prestigioasa. Iar in sigla adoptata si inregistrata apare imaginea grupului statuar „Scoala Ardeleana”, ce sta de straja in fata celei mai mari si mai bune universitati romanesti -