Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (XCIII)

·        8 iulie 1867. A trecut dincolo, în zările veșniciei Simion Popp de Băsești (1826-1867). Într-o postare din finalul anului 2023, dr. Viorel Câmpean de la Biblioteca Județeană Satu Mare menționează: „La repausarea acestuia în 8 iulie 1867, în vârstă de doar 41 de ani, Familia lui Iosif Vulcan a relatat înmormântarea sa, specificând că a rostit un discurs Gavril Lazăr de Purcăreți, precum și Ioniță Scipione Bădescu, în numele iubiților elevi”.

·        31 iulie 1867. La București se pregătesc festivitățile prilejuite de inaugurarea Societății Literare Române. Membrii ardeleni ai Societății au fost primiți la Băneasa de o mulțime de români entuziaști să vadă „pentru întâia oară în sânul său întreaga limbă românească”. Discursul de bun venit a fost rostit de Ioan Fălcoianu, iar răspunsul „l-a dat mai întâi maramureșeanul Iosif Hodoș”. Acesta și-a exprimat bucuria de a fi acolo „unde cuvântul este liber”. „E frumoasă libertatea voastră. Nu v-o invidiem însă, o dorim și pentru noi. O dorim și lucrăm și o sperăm”. Altfel spus, în concepția intelectualului de peste munți, noi românii avem „unitatea limbei... de la Tisa până la Marea Neagră”, doar că trebuiau rezolvate „forma ei, unitatea gramaticii și dicționarului”. A luat apoi cuvântul Alexandru Roman care a mulțumit atât personal, cât și în numele lui Timotei Cipariu. La Banchetul din seara aceleiași zile au vorbit din nou Iosif Hodoș și Alexandru Roman, acesta din urmă încheind apoteotic: „Fie ca din unitatea limbii literare, pre calea cea pacinică a științelor să rezulte unitatea noastră națională”.

·        27 august 1867. Pe Diploma emisă la această dată de Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român și semnată de Iacob Bologa se menționează că Ioan Mihalyi de Apșa a devenit membru al ASTREI.

·        1 august 1867. Au loc la București festivitățile de inaugurare a Societății Literare Române așa cum fuseseră schițate de V.A. Urechia și se hotărăște ca nume de botez „Societatea Academică Română”. Manifestarea, la care a participat o mare mulțime de entuziaști, a beneficiat și de prezența unor miniștri, deși era momentul unei crize ministeriale, cabinetul Crețulescu fiind înlocuit cu un mare cabinet prezidat de Ștefan Golescu. Au cuvântat: Ș. Golescu, V.A. Urechia și T. Cipariu, care a accentuat că misiunea Societății este „înaltă” și scopul „sacru”. „Am început a ne libera patria, am început a ne libera limba. Am început, domnilor, abia am început, dar nu am terminat; rămâne să continuăm și să terminăm...”. Vedeta de decor a sălii a fost Harta tuturor provinciilor locuite de români, cu portretele lui Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare.

·        6 august 1867. Cronicile vremii consemnează desfășurarea Primei ședințe a Societății Academice Române, în prezența ministrului Dimitrie Brătianu. În volumul Istoria Academiei Române (1866-2006), Editura Academiei Române, 2006, acad. Dan Berindei, apreciază: „Ardelenii, reprezentând în general curentul etimologic, au participat masiv. Iosif Hodoș, Roman, Cipariu, Munteanu, Barițiu sunt totdeauna prezenți la lucrările sesiunii (cu excepția lui Roman, un timp bolnav)…” (p. 72). Și apoi, la pagina 73, după ce subliniază rolul „dominant” al lui Cipariu, acad. Dan Berindei menționează: „Dintre ceilalți ardeleni, se remarca Barițiu și figura de tribun a lui Iosif Hodoș”.

·        12 august 1867. Din activitatea Societății Academice Române remarcăm atitudinea lui Iosif Hodoș, care a propus să se trimită o adresă de felicitare Adunării generale a ASTREI ce se ținea la Cluj (a șaptea de la întemeierea Asociațiunii la Sibiu). De altfel, așa cum se poate observa și din presa vremii („Românul”, „Albina”, „Concordia”, „Gazeta Transilvaniei”…) opinia publică avea mari așteptări de la Societatea Academică în chestiunea unității românilor.

·        24 august 1867. La Societatea Academică Română au fost votate „Statutele”, care au fost înaintate ministrului Cultelor și Instrucțiunii Publice. A fost lucrarea principală a primei sesiuni, alături de inițiativa episcopului Dionisie Romano de a întemeia o Bibliotecă a Academiei. A primit aprobare și sigiliul Societății, în care a fost reprezentată zeița Minerva.

·        11 septembrie 1867. Societatea Academică Română (cu 22 de membri din care 15 activau în Secțiunea filologică-literară) desemnează comisia pentru stabilirea ortografiei române, cu litere latine, formată din Timotei Cipariu, August Treboniu Laurian, George Barițiu, Iosif Hodoș și Alexandru Roman.

·        13 septembrie 1867. La București s-a ținut un banchet comemorativ spre a cinsti Bătălia din Dealul Spirii din 1848. Au participat și câțiva dintre membrii Societății Academice Române, remarcându-se prin cuvântările lor Iosif Hodoș și Alexandru Roman, care au vorbit explicit și limpede despre „unitatea limbii” ce va putea aduce și „unitatea fizică”, dar și cu referire la „dorul” ce mistuie pe cei din Transilvania, privind peste Carpați.

·        18 septembrie 1867. Membrilor ardeleni ai Societății Academice Române străini de oraș, în drumul lor spre casă (T. Cipariu, I. Hodoș, Al. Roman) li s-a oferit un banchet la Brașov. Oraș în care „Gazeta Transilvaniei” remarcase atât caracterul uneori superficial al ședințelor de la București, fără rezultate semnificative, cât și valoarea în sine a aglutinării unor forțe intelectuale pentru un scop nobil. În definitiv ceea ce s-a petrecut la București constituie prima manifestare publică a deplinei unități naționale culturale a românilor.

·        3 octombrie 1867. Din Oradea Mare, Victor Mihalyi de Apșa îi trimite o scrisoare în limba italiană lui August Treboniu Laurian în care îi relatează despre tânărul teolog Ion Popa din Băița și despre testamentul mitropolitului Șuluțiu.