Editorial

(prima parte)

In timpuri in care se clama ca tara nu mai are bani, in care se taia salbatic din salariile si asa mici ale oamenilor, o mafie de proportii uriase inflorea, ingrasata din balega coruptiei.

L-au legat, in sfarsit si pe Dan Sova, infractorul ala maruntel de stat, dar mare la luat, salvat cu ceva vreme in urma de doamna aia mare, grasa si urata prin ungere cu mir. Regii taumaturgi s-au rasucit in criptele lor de ciuda ca performantele lor in materie de vindecare au fost batute de cucoana parlamentara care vorbea despre Danut Sova ca despre un inger nedus la lupanar. Pana la urma, mirul, oricat de sfintit o fi fost,   

Miscarile politice din ultimele luni au aratat ca oamenii, cei care au iesit in strada, au dorit o reformare a partidelor, a politicii, in general. De la manifestarile stradale am urmarit, ascultat, vazut multe discutii pe aceasta tema… Sceptic, am ascultat fel si fel de prostii spuse de analistii de serviciu, sau de lideri politici ramasi pe baricadele ridicate de oamenii din strada.

In Romania, sa vorbesti despre uitare, ipocrizie si nepasare a devenit plictisitor. Sa-ti bati joc de istorie, valori si oameni a devenit politica nationala. Si nimeni nu se mai mira, pentru ca nimeni nu se mai asteapta sa fie altfel. Probabil am tresari impacientati daca, de 1 decembrie de exemplu, in locul unor discursuri goale si pompoase despre tara si neam, politicienii ne-ar prezenta fapte prin care isi demonstreaza   

Intr-o viziune moderna, toti trimisii oficiali ai unei tari ar trebui sa fie exponenti ai culturii respective. Asta s-a si intamplat in vremurile cele bune, cand remarcabili oameni de cultura au indeplinit functiile diplomatice de ambasador, consul, secretar, ministru-consilier s.a., iar pentru selectarea lor s-a apelat, atat la Academia Romana, cat si la uniunile de creatie, universitati, fundatii culturale, institute de   

Au trecut mai mult de 30 de ani de cand am inceput sa muncesc pentru a-mi onora diploma si juramantul depus. Dupa 6 ani de facultate ai spune ca esti gata sa muti muntii, dar in meseria asta nu e chiar asa. Generatiile noastre au efectuat 3 ani de stagiu, care au facut mai putin abrupta insertia sistemica, ne-au acomodat cu PRACTICA, ne-au invatat ierarhiile si respectul si mai ales ne-au responsabilizat.

Cuvantul „rugaciune” are din cele mai vechi timpuri sens de sacru, de convorbire sfanta, de recunoastere a unei distante, a unei diferente calitative intre cel ce se roaga si Cel care primeste rugarea.

„Este foarte important, imi spune un domn care a condus pentru mult timp destinele acestui judet, sa fim capabili sa judecam, cu discernamant, ce se intampla in jurul nostru”. Mai ales acum, cand valorile nu mai exista, sau sunt rasturnate voit, iar o scara a acestora parca se citeste, din plin, in registrul negativ.

(partea a patra)

Desi nu iubesc defel marile orase, totusi Londra te cucereste cu o fascinatie aparte: istoria monarhica, grandioasa si coplesitoare deopotriva. Partea maiestuoasa a Londrei, cea veche si imperiala, te convinge si invinge cu repeziciune. Iar nostalgia dupa acest oras, dupa fabuloasele tarmuri centrale ale Tamisei, putrede de istorie veche si mareata, te ispiteste spre dese revederi.