Dialoguri virtuale. Șase subiecte europene cu impact asupra României

(a patra parte)

Întrebare: Cum a concurat mediul politic la aceste permanente probleme de eficiență?
Răspuns: Să nu uităm totuși că în vremuri mizerabile din punct de vedere politic, cu o coaliție de guvernare care tocmai făcea implozie, România a reușit să se conformeze administrativ și să primească banii din Planul Național de Redresare și Reziliență. Acești bani vor alimenta, vrând-nevrând, economia și prosperitatea, chiar într-un scenariu deprimat în care forțele politice își vor împărți fondurile ca pe o pradă.
Î.: O altă tară a României este răspunsul la întrebarea: dacă la noi func­țio­nează statul de drept? Bineînțeles sub imperiul că nimeni nu a definit clar cum funcționează un asemenea stat?
R.: Preocuparea Bruxelles-ului pentru valorile democratice e clară, raportat la țări ca Polonia sau Ungaria, care au inițiative din ce în ce mai excentrice, ca orașele libere de gay din cea dintâi, și încep să fie trase la răspundere pentru asta. Valorile democratice au fost enunțate explicit și de Ursula von derLeyen în „soteuri” (cum li se spune discursurilor anuale despre Starea Uniunii, State of the Union, la Bruxelles), și în chip de condiții pentru alocarea banilor din fondul NextGe­neration, cel care alimentează PNRR-urile locale.
Î.: Vă întrebați poate cu ce afectează asta România, dacă la București, din acest punct de vedere, e relativ liniște?
R.: Exceptând AUR, care e ocupat mai degrabă cu busculadele din Parlament și vaccinurile decât cu mino­ritățile
sexuale și e poziționat în momentul de față marginal în spectrul politic, nu există un conflict de idei sau politic între București și Bruxelles.

Î.: Cum se vede România de la Bruxelles, sub acest aspect?
R.: Ceea ce afectează România e tocmai lipsa acestui gen de euroscepticism oarecum articulat, cu bătaie lungă. De la Bruxelles, România se vede ca fiind în linii mari „OK”, orice-ar însemna asta. Dacă euroscepticismul va rămâne marginal, beneficiile politice vor veni oarecum de la sine. Iar din acest punct de vedere, ipoteza rapacității politicienilor români e, paradoxal, o veste bună: nimeni nu are interesul să își taie sursele de finanțare europene, în viitorul apropiat. Deci o linie moderată în privința UE, ca aceea a PSD, din prezent, e mai ușor de imaginat.