Editorial

Io, ca tot romanul, priceput la fotbal si impartial, inteleg foarte mult din sportul asta cu basica si cu cat intaleg mai mult, cu atata pricep mai putan. Stiu cand ii gol, cand ii ofsaid si cand ii fault, am priceput cum sta treaba cu fanta de lumina si cu cartonasele galbene si rosii, ca albastre nu-s, da’ alte treburi mi-s neclare si-o ramas nela­murite.

Zilele trecute am fost prin Baia Mare. De la punctul A am plecat spre punctul B cu un taxi comod. Afara cald, foarte cald, iar soferul a lasat geamul jos, asa ca cele 27 de grade ale domnului Celsius ma loveau in plina fata.

Suntem o tara fara lideri, fara directie, fara forta, uneori fara o identitate asu­mata, dar avem, cu siguranta, paradoxuri. Dupa ce am auzit, saptamana trecuta, ca traditionalul cos cu bucate sfintit la Inviere contine mai nou si „traditionalul” ananas, m-a pufnit intai rasul si apoi plansul.

In toate timpurile si la toate neamurile, poetii si-au cucerit loc central in „cetatile spiritului”. Unii pentru ca au cantat eroii, altii pentru ca au preaslavit victorii armate… Unii pentru ca au facut cele mai frumoase descrieri ale unor paradisuri naturale sau etnice, altii datorita implicarii lor in „bataliile cuvintelor”. Dar, foarte adesea, motivul gloriei poetice a venit chiar din talentul pus in opera prin   

„Penticostar: o, carte veselitoare! Si decat toate cartile mai poftita. O, carte nepretuita! Si decat aurul cel lamurit mai stralucita. Cincizecelnic, carele in sineti cuprinzi numai pre cele cincizeci de zile mai veselitoare ale anului si tainuit arati pre incepatura vietii cei fara de moarte, pre veselia cea pururea fiitoare a slavei cei vesnice, pre veacul cel fara de sfarsit, pre cel dupa invierea cea de obste asteptat   

(a doua parte)

E de admirat sa vezi cum parintii isi duc copiii intr-un loc atat de binecuvantat precum muntele.

In sfarsit, vineri 13, luna asta, se da sen­tinta definitiva in dosarul „Gala Bute”. Dupa cum bine stie toata lumea, in prima instanta, Elena Udrea a fost condamnata la sase ani de inchisoare cu executare. La ultimul termen de judecata, avocatul Elenei Udrea a zis ca tuta e in Costa Rica, chestie stiuta de toata lumea, si ca matracuca ar vrea sa dea o declaratie in dosar, insa nu poate fi prezenta la proces. „Pot sa   

In limba romana, starea de omenie e la fel de greu de definit ca si dorul. Dar omenia, recunostinta si multumirea sunt atributele care definesc cel mai bine sufletul bun al unui om. In urma cu multi ani, intr-o campanie a GAZETEI, am oferit pachete cu alimente batranilor cu cele mai mici pensii din judet. Am ajuns si in Ieud, la o batranica pe a carui cupon de pensie trona fabuloasa suma de… 2 lei.

M-a bucurat aparitia in satul natal, Moigrad-Porolissum, a unor cladiri „istorice” in perimetrul fostelor „castru roman” si „municipiu roman” – cele mai importante artefacte de pe teritoriul fostei Dacia Felix. Constructiile, unele in realitate, altele schitate in proiecte fe­zabile, respecta cu sfintenie normele de proiectare ale lui Vitruvius, cel mai mare arhitect al Antichitatii (80 i. e. n. – 15 i. e.   

Sarbatoarea Invierii Domnului este cea mai asteptata sarbatoare a crestinilor. Si pe buna dreptate, fiindca ea ne introduce in atmosfera celui mai important eveniment din istorie, in care s-a implicat in mod direct Insusi Creatorul a toate. Evenimentul este cu atat mai important cu cat insasi sintagma „Invierea Dom­nului” care constituie marturisirea unui adevar fundamental „pentru noi si pentru mantuirea noastra”