Dialoguri virtuale / O şuetă de primăvară

(a doua parte)

Întrebare: Au fost benefice aceste măsuri?
Răspuns: În măsura în care a creat un confort psihic, DA. Din punct de vedere economic, mai puţin.

Î.: Acest spor de consum cui i-a fost bine?
R.: Faceţi o judecată, mergeţi prin magazine, uitaţi-vă la provenienţa produselor. Vedem produse industriale şi agricole din toate colţurile lumii. Deci banii noştri se duc în conturile angrosiştilor, detailiştilor şi fiţi sigur că în măsură cât mai mică în buzunarele producătorilor reali, ai realizatorilor reali de valoare adăugată.

Î.: În ultimele zile ale luni martie a existat o iniţiativă prin care se solicita ca premierul să vină în Parlamentul României şi să declare ce s-au făcut cu banii rezultaţi din această creştere „extraordinară”.
R.: Un răspuns parţial a fost dat de mine la întrebarea anterioară. Şi din răspunsuri par­ţiale se poate crea un tablou de ansamblu în care economia românească ocupă un col­ţişor, mai mult o umbră a altor eco­nomii.

Î.: Dar să nu fim aşa de critici. Au fost şi rezultate pe care trebuie să le amintim?!
R.: România are rezerve internaţionale importante, inclusiv rezerva în valută a Ministerului Finanţelor Publice. Este rezultanta activităţii Băncii Naţionale. Banca Naţională care în ultima perioadă a devenit ţinta unor atacuri directe şi indirecte. Este bine de spus că rolul rezervelor internaţionale este unul preventiv şi nu pot compensa deteriorări structurale ale unor indicatori. Deteriorările structurale se pot exemplifica, prin valorile adăugate mici sau inexistente a produselor noastre, îndeosebi cele exportate.

Î.: Sunt rezultate şi în ceea ce priveşte piaţa muncii?!
R.: Nivelul ratei şomajului a continuat traiectoria descendentă, iar rata ocupării a continuat traiectoria ascendentă. Şi în acest sector se constată nesincronizări între ce oferă şcoala şi ce cere piaţa. Este o desincro­nizare care abia acum îşi arată „roade­le”. Urmează un şoc şi mai mare când era producţiei industriale chiar o să-şi prezinte faţa finală. Nu găsim români care să se angajeze în anumite activităţi, însă vedem români care migrează în Occident, trăind în condiţii discutabile. Bota străi­nului este mai dulce decât bota românului?
Se remarcă şi s-a remarcat lipsa de coordonare instituţională între diferite ministere şi autorităţi referitoare la economia românească. Se remarcă şi în presă, dar şi în viaţa reală percepţii contradictorii atunci când se implementează diferitele legi. Vezi fiscalitatea, vezi transferul de obliga­ţiuni de la angajator la angajat etc.