Editorial

(a patra parte)

Dascal si om minunat. Un crestin autentic si in viata si in profesorat. Mereu jertfelnica.

De cand a inceput razboiul din Ucraina, bataliile de pe celalalt front, al pandemiei, aproape s-au oprit. Sunt state europene care au anuntat ca pandemia a fost invinsa si au renuntat la toate restrictiile.

E tragicomica „zbaterea” gu­ver­nan­tilor pentru introducerea „starii de criza” prin fortarea Constitutiei. Și, dincolo de jocul legislativ periculos si lasitatea in declaratii, trebuie sa recu­noastem ca, cel putin de aceasta data, au fost inspirati.

Se pare ca cea mai solida legatura dintre omul de cultura Valeriu Anania (!viitorul prim-mitropolit al Clujului!) si Maramures ramane piesa de teatru „Steaua Zimbrului”. Ne stau drept argumente marturisirile de „geneza” ale carturarului. Iata cateva repere.

Prin orificiul mic din perete, soricelul se uita la fermierul si sotia lui care deschideau un pachet. - Ce mancare o fi? s-a intrebat soricelul. A ramas socat cand a vazut ca era o capcana pentru soareci. Șoricelul a fugit ca sa-i avertizeze pe toti cei care locuiau la ferma.

In Sambata lasatului sec de carne (Mosii de iarna), Biserica ne invita la o pomenire generala a celor care „au adormit intru nadejdea invierii si vietii ves­nice”. Aceasta este, intr-adevar, ziua cea mare de rugaciune a Bisericii pentru cei adormiti.

(a treia parte)

Una din virtutile crestine cele mai inalte.

Inainte sa divizeze Ucraina, razboiul de peste granita a divizat societatea romaneasca. Zilele acestea, s-au cristalizat (inca o data) cele doua Romanii. Prima, cea profunda, naiva, crestina si buna.

Desi „umanist” prin formarea profesionala si vocationala, matematica mi-a fost intotdeauna aproape, in imperiul satis­fac­tiilor intelectuale, si chestiunea aceasta este nonparadoxala. Inclinatia liceala spre aceasta stiinta a rodit pe filierele cu­noasterii prin filosofie, mai ales pentru faptul ca filosofia fara matematica este nidicola, iar matematica fara filosofare este neterminata.