Dosar

La 10 septembrie 1872, a murit, in localitatea Baia de Cris din Muntii Apuseni, Avram Iancu, conducatorul Revolutiei de la 1848 din Transilvania. Nascut in anul 1824, in localitatea Vidra de Sus din Muntii Apuseni, si avand o situatie materiala buna, Avram Iancu a urmat clasele elementare la Abrud, iar gimnaziul la Zlatna si la Liceul Piarist din Cluj. Mai tarziu, se va inscrie la Facultatea de Drept din Cluj, absolvind-o in   

La 11 august 1456, a murit rapus de ciuma, la Zemun langa Belgrad, marele voievod al Transilvaniei, Iancu de Hunedoara. Personalitate marcanta a istoriei romanesti din veacul al XV-lea, Iancu de Hunedoara a fost pe rand ban al Severinului, comite de Timisoara, voievod al Transilvaniei, guvernator si capitan suprem al regatului Ungariei. Iancu de Hunedoara a scris file de glorie in istoria luptei antiotomane a popoarelor   

La 14/27 august 1916, Romania a declarat razboi Austro-Ungariei, dupa ce, cu cateva zile inainte, semnase conventia militara cu Antanta, conventie care prevedea recunoasterea dreptului Romaniei de a-si alipi teritoriile locuite de romanii din Imperiul Austro-Ungar. Insa, inainte de a trimite la Viena declaratia de razboi, regele Ferdinand a convocat la Cotroceni Consiliul de Coroana in care a fost dezbatuta si aprobata   

La 13-23 august a anului 1595, a avut loc Batalia de la Calugareni, batalie in care oastea condusa de voievodul Mihai Viteazul a reusit sa invinga armata mult mai numeroasa a otomanilor, armata ce era condusa de marele vizir Sinan Pasa.

La 7 august 1911, a murit Gheorghe Cartan, taran roman originar din Cartisoara Sibiului, cunoscut sub numele de Badea Cartan, ce ramas in istorie ca un mare luptator pentru cauza romanilor de pretutindeni.

Izolat, inchis, in suferinta fizica si lipsit de orice fel de drepturi si bunuri materiale, Nicolae Steinhardt gaseste in Camera 18 a inchisorii Jilava libertatea absoluta si fericirea. La 15 martie 1960, in inchisoarea Jilava, ieromonahul basarabean Mina Dobzeu il boteaza intru Iisus Hristos, nas de botez fiindu-i Emanuel Vidrascu (coleg de lot, fost sef de cabinet al maresalului Antonescu), iar ca martori ai tainei participa   

Dezastrul armatei otomane din iarna anului 1475, cand Ștefan cel Mare obtinuse stralucita victorie de la Vaslui, nu putea sa ramana nepedepsit de cuceritorul Constantinopolului, Mahomed al II-lea, care decide sa trimita o noua oaste in Moldova in vara anului 1476.

Intr-un hrisov domnesc editat la Bucuresti si datat la 6 iulie 1600, Mihai Viteazul este intitulat „domn al Munteniei, Ardealului si toata Tara Moldovei”, prin aceasta titulatura confirmandu-se si documentar prima unire politica a celor trei tari romanesti din anul 1600, unire infaptuita de marele voievod Mihai Viteazul. De „facto” unirea celor trei tari romane era infaptuita inca din luna mai a anului 1600, dupa ce   

La data de 11 iulie 1917, a inceput batalia de la Marasti, batalie in care Armata Romana condusa de generalul Alexandru Averescu va obtine o stralucita victorie asupra trupelor germane si austro-ungare.

Fiu al domnului Bogdan al II-lea si al Mariei Oltea, Ștefan l-a infrant in 1457, la Doljesti, pe Petru Aron, ucigasul tatalui sau, si a fost uns domn al Moldovei de catre mitropolitul Teoctist.

La data de 28 iunie 1914 la Sarajevo in Bosnia, a avut loc asasinarea de catre nationalistul sarb Gavrilo Princip, a arhiducelui Franz Ferdinand mostenitorul tronului Austro-Ungariei, iar acest asasinat a fost ,, scanteia'' ce a dus la izbucnirea Primului Razboi Mondial.