Dosar

La 23 septembrie 1386, incepe domnia lui Mircea cel Batran, unul dintre cei mai importanti conducatori ai Tarii Romanesti, in timpul caruia s-au pus bazele principalelor institutii ale statului de la sud de Carpati. El a fost fiul voievodului Radu I si fratele lui Dan I, cu care era asociat la domnie si pe care il secondeaza la tron dupa moartea acestuia.

La 19 septembrie 1895, imparatul Austro-Ungariei, Franz Joseph , sub presiunea opiniei publice europene si ca urmare a interventiilor diplomatice ale Romaniei, i-a gratiat pe memorandistii romani din Transilvania condamnati la ani grei de inchisoare de catre guvernul de la Budapesta. Dar, pentru a intelege mai bine caracterul acestei actiuni, trebuie amintit ca Memorandumul Transilvanean a reprezentat o petitie semnata de   

Batalia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848, pe atunci langa Bucuresti) a fost ultima confruntare armata disputata pe teritoriul romanesc dintre structuri militare ale Țarii Romanesti (Batalionul 2 Infanterie din Regimentul 2 Linie Infanterie, Compania a 7-a din Regimentul 1 Linie Infanterie si Compania de pompieri condusa de Capitanul Pavel Zaganescu) si un corp de armata otoman.

La 10 septembrie 1872, a murit, in localitatea Baia de Cris din Muntii Apuseni, Avram Iancu, conducatorul Revolutiei de la 1848 din Transilvania. Nascut in anul 1824, in localitatea Vidra de Sus din Muntii Apuseni, si avand o situatie materiala buna, Avram Iancu a urmat clasele elementare la Abrud, iar gimnaziul la Zlatna si la Liceul Piarist din Cluj. Mai tarziu, se va inscrie la Facultatea de Drept din Cluj, absolvind-o in   

La 11 august 1456, a murit rapus de ciuma, la Zemun langa Belgrad, marele voievod al Transilvaniei, Iancu de Hunedoara. Personalitate marcanta a istoriei romanesti din veacul al XV-lea, Iancu de Hunedoara a fost pe rand ban al Severinului, comite de Timisoara, voievod al Transilvaniei, guvernator si capitan suprem al regatului Ungariei. Iancu de Hunedoara a scris file de glorie in istoria luptei antiotomane a popoarelor   

La 14/27 august 1916, Romania a declarat razboi Austro-Ungariei, dupa ce, cu cateva zile inainte, semnase conventia militara cu Antanta, conventie care prevedea recunoasterea dreptului Romaniei de a-si alipi teritoriile locuite de romanii din Imperiul Austro-Ungar. Insa, inainte de a trimite la Viena declaratia de razboi, regele Ferdinand a convocat la Cotroceni Consiliul de Coroana in care a fost dezbatuta si aprobata   

La 13-23 august a anului 1595, a avut loc Batalia de la Calugareni, batalie in care oastea condusa de voievodul Mihai Viteazul a reusit sa invinga armata mult mai numeroasa a otomanilor, armata ce era condusa de marele vizir Sinan Pasa.

La 7 august 1911, a murit Gheorghe Cartan, taran roman originar din Cartisoara Sibiului, cunoscut sub numele de Badea Cartan, ce ramas in istorie ca un mare luptator pentru cauza romanilor de pretutindeni.

Izolat, inchis, in suferinta fizica si lipsit de orice fel de drepturi si bunuri materiale, Nicolae Steinhardt gaseste in Camera 18 a inchisorii Jilava libertatea absoluta si fericirea. La 15 martie 1960, in inchisoarea Jilava, ieromonahul basarabean Mina Dobzeu il boteaza intru Iisus Hristos, nas de botez fiindu-i Emanuel Vidrascu (coleg de lot, fost sef de cabinet al maresalului Antonescu), iar ca martori ai tainei participa   

Dezastrul armatei otomane din iarna anului 1475, cand Ștefan cel Mare obtinuse stralucita victorie de la Vaslui, nu putea sa ramana nepedepsit de cuceritorul Constantinopolului, Mahomed al II-lea, care decide sa trimita o noua oaste in Moldova in vara anului 1476.

Intr-un hrisov domnesc editat la Bucuresti si datat la 6 iulie 1600, Mihai Viteazul este intitulat „domn al Munteniei, Ardealului si toata Tara Moldovei”, prin aceasta titulatura confirmandu-se si documentar prima unire politica a celor trei tari romanesti din anul 1600, unire infaptuita de marele voievod Mihai Viteazul. De „facto” unirea celor trei tari romane era infaptuita inca din luna mai a anului 1600, dupa ce