Editorial

„...Legislatia a intretinut si a acoperit fraudele bancilor, ale clanurilor, bancherilor si bogatasilor fara scrupule, inchipuiti si lacomi, care au pagubit poporul. Prinsi cu ocaua mica, deveneau brusc bolnavi si cereau eliberarea.

(prima parte)

Stimularea motivatiei unei persoane se poate obtine prin efectele psihologiei inverse. Putem cu usurinta modifica un comportament al unor tipologii de indivizi spunandu-le sa faca exact opusul. De cele mai multe ori, s-ar putea simti provocati si ar face exact opusul doar pentru a ne demonstra ca ne inselam asupra comportamentului lor.

Cat de curva poate fi politica, dar si un politician, ne-a demonstrat cu cateva zile in urma Ioan Oltean, marele mahar pedelist, care si-a exprimat regretul ca partidul domniei sale s-a atins, pe vremea cand era la guvernare, de pensiile oamenilor. De faptul ca s-au atins si de salariile oamenilor n-a zis nimic, cu toate ca aici am si io niste regrete.

Cand vei ajunge salariat cu acte in regula, primul lucru pe care-l vei constata la primul salariu vor fi impozitele. Deja sunt o gramada. Si toata lumea vorbeste despre impoziul pe profit, impozitul pe venit, impozitul pe locuinta, impozit pe masina... Nimeni nu spune nimic, insa, despre impozitul pe prostie. Pentru ca poarta alta denumire. Se mai numeste loterie, noroc, castig sau gratuitati.

Mergand spre casa am vazut o faza ce m-a amuzat, atunci. O mamica cu un prunculet de cativa anisori se plimbau pe zona verde din fata blocurilor unde stau. Copilul a inceput sa planga, iar mama l-a dezechipat pentru a face pipi acolo.

E ciudat sa vezi copiii cu ochi de batran obosit de lume. Iar el era ciudat rau. N-avea in privire nimic din bucuria nevinovata a unui copil care nu cunoaste deloc lumea sau, dimpotriva, o cunoaste cu adevarat. Era serios, grav si in fiecare seara isi ruga staruitor bunicul sa-l invete cate ceva. Poate simtea ca bunicul lui n-o sa mai fie. Sau poate nu avea rabdare pana cand va putea sa citeasca cartea cu coperti negre si   

Habent sua fata libelli... Cartile isi au destinul lor. Destin dat de autor sau destin oferit de timp. Iar uneori chiar destin dat de insasi destinatia cartii.

Ultimele dati v-am delectat cu citate din materiale primite de la prieteni de-ai mei pentru ca, la fel ca si ACUM ma simteam tensionat, frustrat, plin de revolta... si nu vreau sa va transmit aceste stari pentru ca eu cred in continuare ca ne-am nascut pentru a fi fericiti... Imi amintesc ca am crescut cu niste reguli : intre 14 si 17 pastrezi liniste pentru ca lumea se odihneste, nu dai muzica tare dupa ora 22 pentru ca   

Nu mi-am propus sa dau o definitie cuvantului. Am mai facut-o in nenumarate cazuri. Colturile pietrelor pe care ne sprijinim pentru a urca muntele devenirii, haina pe care o imbracam pentru a participa la spectacolul lumii, cuvintele nu ar fi nimic daca nu ar urma – sau ar precede – trairi. De fapt, puterea cuvantului nu consta in semnificatul lui, ci in semnificantul care – si aici in mod obligatoriu se cladeste in   

(ultima parte)