Cultură

Muzeul Judetean de Etnografie si Arta Populara Maramures, in parteneriat cu Consiliul Judetean Maramures, desfasoara proiectul cultural „Povesti din Satul de pe Deal - Atelierul digital de lectura”.

34 de muzee si case memoriale din Maramures au fost incluse in „Ruta Cultural Turistica a patrimoniului muzeal din Romania”, alaturi de alte obiective de renume din judetele Alba, Caras-Severin, Constanta, Neamt, Satu Mare si Suceava.

S-a stins in spital, la Paris, in varsta de 83 de ani, o aleasa figura a aristo­cra­tiei romanesti, doamna DANA KONYA-PETRIȘOR, ultima descendenta a ilustrei familii a Negruzzestilor (ea se amuza s-o numeasca „trib”), din 1973 sotia profesorului, scriitorului si fostului detinut politic Marcel Petrisor (pe care pana deunazi l-a vegheat, bolnav, la Voluntari si la Bucu­resti, unde si-ar fi dorit sa se intoarca cat de   

Pandemia a afectat toate activitatile umane, de la cele sanitare, economice, pana la cele sociale si culturale. Activitatile organizate de muzeele din Baia Mare au fost oprite sau diminuate, in functie de reglementarile cerute de autoritati. Din aceasta cauza, muzeele au fost nevoite sa se „reinventeze”, prin organizarea de activitati in online, mai ales. Muzeul de Istorie vine cu un proiect interesant, prin care va   

Motto: „Sa-mi aduca lemn de fus Și cujalcuta de nuc, Ca dupa el sa ma duc!”

Noi, romanii, suntem obisnuiti cu povestile, cu cantecele duioase, cu zarva vremurilor si suferinta trecutului si inca mai avem ce arata din zestrea noastra culturala. Daca ar fi sa amintesc despre oameni ce au fost OAMENI, imi vin in minte nume mari, legendare, nume care au faurit Romania de azi si au sadit in noi mandria identitatii, insa astazi vreau sa las graiul lemnului sa va spuna o poveste a timpului.

„Iar deasupra tuturora va vorbi un mititel Nu slavindu-te pe tine… lustruindu-se pe el Sub a numelui tau umbra…” (Mihai Eminescu, Scrisoarea I)

Atunci cand raportul sinergic economie-cultura functioneaza la parametri normali, cu alte cuvinte atunci cand generatorii de progres economic percep cultura ca pe un factor de prima importanta in afirmarea unui popor si sunt dispusi sa o sprijine efectiv, pot aparea fapte, evenimente, opere de interes national, care sa ne prezinte in fata lumii moderne asa cum am fost, cum suntem si nu cum ar dori unii neiubitori ai neamului   

In anul 2007, sub auspi­ciile prestigioasei edituri, respectiv Academia Romana, Centrul de Studii Transilvane, din Cluj-Napoca, aparea cartea domnului profesor Ion Petrovai - „Multicultura­lism in Țara Maramu­resului. Valori culturale ucrainene”.

Recent, Muzeul Maramuresului din Sighetu Marmatiei a prezentat, pe pagina sa de socializare, un material interesant despre Hollosy Simon si despre una din picturile sale aflata in muzeu. Nu se spun lucruri noi, dar este bine sa ne reamintim cine a fost Hollosy Simon si ce contributie a avut el in pictura din nordul tarii si nu numai.

Ziua Culturii Nationale, sarbatorita anual, la propunerea Academiei Romane, in 15 ianuarie, nu are loc, in acest moment, sub auspicii bune. Vina o poarta – se va spune de indata – starea nenorocita creata de aceasta coplesitoare molima. Asa este, dar mai sunt si alte cauze ale cadrului trist al sarbatorii. Ziua Culturii Nationale li se pare unora (ca si Academia) de prisos, un fel de reminiscenta sentimentala a unui trecut