Editorial

Intrebare: Orice firma traieste intr-un mediu in care actioneaza trei forte: fortele politice, fortele concurentiale si fortele culturale. Diferite institutii participa uneori la „incurcarea” si mai abitir a vietii firmelor prin intocmirea si publicarea diferitelor studii, analize si clasamente care doresc sa puna in context national si international activitatea de realizare a produselor si serviciilor. In acest context se   

Mai vazusem cateva ispravi mediatice savarsite de preadubiosul purtator de cu­vinte ale unei episcopii de la malul marii.

Prietenul meu Ilie Tudorel-Doru m-a sur­prins, placut, cu cele doua expozitii de fotografie cu o tematica generoasa: Comorile Romaniei si Tezaurul viu. In aparenta cam acelasi lucru, in fapt, doua expozitii diferite, dar la fel de interesante.

Exista oameni care nu pot vedea cerul din pricina unei pasari si exista neamuri care nu se pot bucura de o clipa de invesnicire din pricina unui prezent mic si trecator pe care il imbraca in haina „nemuririi”. In 1938, marele Brancusi realiza celebra „trilogie” din Targu Jiu: Poarta Sarutului, Coloana Infinitului si Masa Tacerii.

1918 – Anul Marii Unirii a Tuturor Romanilor. 2018 – An insemnat ca limita a primului veac de dupa Marea Adunare Nationala de la 1 Decembrie 1918. Doua repere incrustate in crusta vremurilor si vremuirilor. Doua momente unite printr-o traiectorie de idei si semnificatii. Trecutul cu prezentul coexista si construiesc viitorul numai impreuna. Adica numai atunci cand Trecutul este mereu prezent!

Este un fapt bine stiut ca preotii romani – ortodocsi si uniti – din teritoriile intracarpatice au indeplinit un rol vital nu numai in viata morala si culturala a credinciosilor lor, ci chiar si in viata politica-nationala romaneasca. Biserica era singura institutie nationala a roma­nilor transilvaneni si ca atare condu­catorul ei a devenit, de fapt, si conduca­torul lor national.

(ultima parte)

Asta spunea Marcu Ascetul, cu deplina intelepciune, cu mai bine de un mileniu si jumatate in urma.

Nu exista zi, aproape, in care agentia aia cu meteo sa nu transmita vreun cod galben, portocaliu sau chiar rosu. Traim intr-o lume a codurilor! Iar televiziunile preiau atentionarile si produc stiri considerate a fi noutati absolute, stiri de prima pagina, chiar catastrofice.

E ciudat sa scrii despre presa intr-o pe­­rioada in care un cont de Facebook e mai citit decat Emi­nescu, in care lumea nu citeste, ci da „scroll” si in care nu aprofundam, ci parcurgem. Numai ca, sincer, nu ne-am gandit niciodata la asta atunci cand am scris un articol. Și nici nu ne-a pasat daca titlul pus la un articol sau subiectul „vinde”, ci ne-a pasat daca conteaza si, mai ales, pentru cat timp. GAZETA de   

Se pregateste de tipar o lucrare de ex­ceptie. E un „dar de Centenar”. O carte concentrata pe discursul tinut de Vasile Lucaciu in Parlamentul de la Budapesta, la 9 martie 1908. Daca sunt o suta de ani de la Marea Unire, cei 110 ani de la rostirea acestei cuvantari istorice constituie un reper important.