Editorial

Citesc si recitesc pasaje diverse din cele patru volume editate de Emilia Cismas la „Argonaut” din Cluj-Napoca in 2015. E vorba de lucrarea lui Simion Cismas din Monor, bunicul doamnei Emilia, „CALINDAR 1937-1981”.

Pericopa evanghelica din cea de-a patra Duminica dupa Pasti ne pune in fata un om care suferea de o boala veche, o paralizie genera­lizata, care-l obliga sa zaca intins pe o targa, dar a carui adevarata mare suferinta era singuratatea.

Stiintele sociale sunt un grup de discipline academice care investi­gheaza universul consecintelor interactiunilor umane. Felul in care planurile de actiune sunt ge­nerate in mentalitatea indivizilor este obiectul stiintelor umane.

(partea a patra)

Vremurile sunt asa cum sunt. Incalcite, schimbatoare, chiar de nein­teles.

Ma enerveaza multe in comertul de acum. Nu comunist, ci capitalist. Adica unul asemanator cu cel din vest. In teorie! In practica, lucrurile nu stau chiar asa.

De la romani incoace, omenirea are „boala” de a se raporta la anumite perioade istorice pe care nu le-a trait, dar pe care le idolatrizeaza considerandu-le „epoci de aur”.

Sunt foarte importante pentru Mersul Lumii toate energiile din Univers. Cum, omul, in micimea lui existentiala, nu poate patrunde decat o mica parte din „taine”, ne multumim sa vorbim despre „energie” doar referitor la ce ne da lumina si miscare (energie calorica, energie cinetica, energie eoliana, energie electrica, energiile bio s.a.m.d.).

Sub influenta unor idei dintre cele mai eronate, care au impins-o intr-o grava criza moral-religioasa, lumea de azi se descopera tot mai instrai­nata de sine si incapabila sa-si asume greselile.

(partea a treia)

Nu mi-au placut niciodata zgarcitii. Am intalnit oameni cu multe calitati, unele chiar inalte, dar avaritia le fura lumina tuturor.