Vladimir Putin: „Sunt pregatit sa indrept rachetele asupra Europei!”

Trimiºii ziarelor internaþionale invitaþi de Kremlin, cate unul pentru fiecare þarã din G-8, l-au aºteptat pe preºedintele Putin la „dacea” sa prezidenþialã de la Novo-Ogariovo, cufundatã intr-o pãdure splendidã dincolo de care au apãrut ca ciupercile casele de vacanþã ale noilor miliardari moscoviþi. Atmosfera era relaxatã, funcþionarii ºi gãrzile de corp jucau biliard pentru a face sã treacã mai uºor timpul, preºedintele rus fiind in intarziere deoarece s-a dus sã o viziteze pe vãduva fostului preºedinte Boris Elþin. Dar atunci cand Putin a sosit ºi a inceput intrevederea, lipsa de formalitate prieteneascã ce domnea in „dacea” a fost uitatã in faþa asprimii declaraþiilor. Da, a rãspuns Putin unei intrebãri a ziariºtilor, rachetele nucleare ruse se vor indrepta din nou impotriva unor oraºe ºi obiective militare europene dacã SUA vor insista sã modifice echilibrul strategic prin implicarea Poloniei ºi Republicii Cehe in crearea unui „scut” antirachetã. Mesajul este puternic, dar este bine sã se inceapã de la „antreuri”. Intrebare: D-le preºedinte, nu mai existã „iubire” intre Rusia ºi Occident, vorbiþi despre imperialismul SUA, aºa cum se fãcea pe vremea fostei URSS. Suntem deja intr-un climat de nou Rãzboi Rece? Rãspuns: In relaþiile internaþionale nu se foloseºte un limbaj de lunã de miere. Intotdeauna sunt apãrate interesele naþionale, iar coexistenþa constã in a face acest lucru impreunã, intr-un spirit de compromis. Cineva din comunitatea internaþionalã crede cã ideile ºi interesele sale sunt valori absolute, de afirmat cu orice preþ. Acest lucru nu este de folos. Dau un exemplu: dacã ar fi prevalat spiritul compromisului, sfaturile noastre ar fi fost ascultate ºi SUA nu ar fi atacat Irakul. Desigur, astãzi situaþia ar fi mai bunã, dar nu vreau nici sã dramatizez contrastele, nu este cazul sã se vorbeascã de Rãzboi Rece. „Trebuie sa ne stabilim noi tinte in Europa” I: In centrul disensiunilor cu Washingtonul se aflã sistemul defensiv anti-rachetã ºi intenþia de a instala unele dintre componentele sale in Polonia ºi Republica Cehã. Cand Rusia protesteazã, vrea ca America sã renunþe in intregime la proiectul sãu defensiv? R: Aº rãspunde plecand de la CFE, tratatul care limiteazã forþele convenþionale in Europa. Noi l-am aplicat cu scrupulozitate ºi ce am avut in schimb? Europa se umple de baze noi, de trupe noi, de radare noi ºi de rachete noi. Atunci trebuie sã ne intrebãm: oare ne dezarmãm unilateral? Nu ne putem permite sã nu fim preocupaþi ºi din acest motiv am declarat un moratoriu privind CFE. Acelaºi raþionament este valabil ºi pentru aºa-numitul scut defensiv, el face parte din arsenalul american, este un element al sistemului nuclear care protejeazã teritoriul SUA, ºi este pentru prima datã in istorie cand elemente ale acestui sistem sunt dislocate in Europa. Ni se spune cã apãrarea este impotriva rachetelor iraniene, dar nu existã rachete iraniene cu raza de acþiune necesarã. Atunci este evident cã aceste noutãþi ne privesc pe noi, ruºii. Se ºtie cã echilibrul strategic poate fi alterat cu sisteme defensive, creand teoretic iluzia cã nu mai sunt vulnerabile ºi prin urmare pot ataca fãrã consecinþe. Noi nu intenþionãm sã urmãm acest vis. Intenþionãm, in schimb, sã reechilibrãm instrumentele defensive prin instrumente ofensive mai eficiente, fãrã a creºte totuºi cheltuielile militare, dar ºtim cã acest lucru riscã sã redeschidã o cursã a inarmãrilor de care nu vom fi insã rãspunzãtori. Nu noi am inceput sã alterãm echilibrul strategic, nu noi abandonãm unilateral Tratatul ABM. I: Aveþi tentaþia de a rãspunde cu aceeaºi monedã Americii, de a amplasa rachete ruseºti in Cuba sau Venezuela? R: Nu, nici nu mã gandesc, chiar dacã pe langã Polonia ºi Republica Cehã vãd apãrand baze SUA ºi in Romania ºi Bulgaria. I: Dacã „scutul” va merge inainte, rachetele ruseºti se vor indrepta din nou impotriva oraºelor ºi obiectivelor militare americane, aºa cum se intampla in perioada Rãzboiului Rece? R: Desigur. Dacã potenþialul nuclear american se extinde la teritoriul european, noi trebuie sã ne stabilim noi þinte in Europa. Revine militarilor noºtri sã defineascã aceste þinte, la fel ca ºi alegerea intre rachete balistice ºi rachete de croazierã. Dar acesta este numai un aspect tehnic. I: Dupã CFE privind forþele convenþionale este in pericol ºi tratatul INF (Intermediate-range Nuclear Forces) privind eurorachetele? R: Problema tratatului INF nu este direct legatã de apãrãrile antibalistice americane. Problema este cã pe baza acestui tratat intre SUA ºi URSS, din 1987, numai Rusia ºi SUA nu pot avea rachete cu razã de acþiune intre 500 ºi 5.500 km, in timp ce multe alte þãri se doteazã cu astfel de rachete. Aºa nu merge. Noi nu vrem sã complicãm ulterior lucrurile, dar luãm in considerare cu toatã seriozitatea impactul INF asupra securitãþii noastre. I: Cum aþi reacþiona dacã Ucraina ar intra in UE ºi NATO? R: In ceea ce priveºte primul proces, cel care se referã la UE, am fost intotdeauna favorabili. Referitor la al doilea, nu, deoarece NATO este o alianþã militarã ºi nimeni nu are nevoie, nici in Ucraina, de motive ulterioare de conflict. Politica blocurilor este depãºitã ºi de altfel majoritatea ucrainenilor nu este favorabilã aderãrii þãrii lor la NATO. „Nu suntem singurii care avem defecte...” I: In ce mod se poate rezolva dezacordul nuclear cu Iranul? R: Aºa cum s-a fãcut cu Coreea de Nord: cu rãbdare ºi negocieri. I: Sunteþi de acord cu George W.Bush atunci cand spune cã un Iran care deþine bomba nuclearã este inacceptabil? R: Sunt absolut de acord cu el. I: Vladimir Vladimirovici, unii cer ca Rusia sã fie exclusã din G-8 deoarece democraþia ei este prea imperfectã. Cum comentaþi? R: Este lipsit de sens. Suntem in G-8 deoarece am fost invitaþi. Iar in ceea ce priveºte democraþia noastrã nu suntem singurii care avem defecte. Cu deosebirea cã ceilalþi nu trec printr-o perioadã de transformãri epocale ca noi. De altfel, unele libertãþi sunt garantate de noi mai bine decat in alte pãrþi. De exemplu, nu mai avem pedeapsa cu moartea ºi nici persoane fãrã casã, Guantanamo, tortura, violenþa impotriva protestatarilor. I: ªi totuºi, unele mici manifestaþii au fost reprimate cu mare duritate recent... R: Prostii. In alte pãrþi se folosesc gaze lacrimogene, electrocutoare, proiectile de cauciuc. De ce trebuie sã fim intotdeauna noi cei mai rãi, de ce atata scandal? Se poate demonstra, dar nu se pot bloca transporturile sau crea riscuri pentru ceilalþi, iar in astfel de cazuri autoritãþile au datoria de a interveni. Noi folosim metode mai puþin dure decat cele in vigoare in Occident. I-am spus Angelei Merkel cã sunt surprins de percheziþiile ºi de raidurile preventive efectuate in Germania, in vederea G-8, dar in realitate ºtiu cã trebuie sã se garanteze securitatea inainte de mari evenimente. ªi apoi suntem in relaþii bune cu Angela Merkel. Dar trebuie sã se inceteze sã mai fim consideraþi niºte cãpcãuni rãi. „Si noi ne simtim prieteni ai Americii” I: Sunteþi fãrã indoialã popular in Rusia, dar aveþi avantajul cã nu suferiþi nici cea mai micã criticã la televiziune... R: ªi acest lucru este greºit. Avem 19.000 de media electronice. Chiar dacã aº vrea nu le-aº putea controla pe toate. ªi apoi nu este adevãrat cã nu sunt criticat niciodatã. Cand greºesc, criticile vin imediat. In plus, prezenþa statului la televiziune nu este diferitã la noi de ceea ce se intamplã in Franþa sau in alte þãri europene. I: La Paris s-a instalat un preºedinte prieten al Americii care þine mult la drepturile omului. Vã veþi inþelege cu Sarkozy? R: ªi noi ne simþim prieteni ai Americii. Poate vi se pare straniu din cauza criticilor pe care le adresez Washingtonului, dar intre noi nu mai existã adversitate, problema este sã nu se compromitã securitatea colectivã care ne priveºte pe ambii. In ceea ce il priveºte pe Sarkozy, cu care mã voi intalni peste cateva zile, el a spus cã este un prieten al Americii, dar ºi cã iºi rezervã ºi dreptul de a avea o opinie diferitã de cea a Americii. Eu gandesc la fel. Corriere della Sera