„Ziua Portului Maramureșean – Biblioteca în straie populare”

 În ziua de 15 mai 2023, între orele 11.00 -15.00, în Salonul artelor (și în Cabinetul de medalistică) din incinta Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, în prezența a circa 150 de persoane din tot județul Maramureș (bibliotecari, profesori, primari, cadre universitare, cercetători științifici, artiști, artiști plastici, elevi, studenți, părinți și alte categorii sociale cu vocații culturale) a fost marcată „Ziua Portului Maramureșean – Biblioteca în straie populare” – eveniment plasat sub egida Zilei Naționale a Portului Tradițional din România, instituite prin Legea 102/2015 (1) și sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai aferentă unui an calendaristic.

          Scopul manifestării a fost acela de a marca această zi, promovând portul popular maramureșean de către bibliotecari (sau profesori) însoțiți de copii din școli, licee sau grădinițe adiacente locurilor în care își desfășoară activitatea, prin prezentarea costumelor populare specifice fiecărei zone în parte, respectiv prin cunoașterea semnificației simbolurilor care se regăsesc pe elementele portului popular, ca valoare autentică a patrimoniului cultural imaterial din toate cele patru zone (etnofolclorice) distincte: Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Țara Maramureșului, Țara Codrului și zona metropolitană Baia Mare.

          Această manifestare culturală memorabilă, fiind o sărbătoare a celor care deservesc într-un fel sau altul biblioteca, a coincis și cu expoziția „Țara Maramureșului”, dedicată portului maramureșean a artistului fotograf Ilie Tudorel, ambasador al turismului maramureșean.

          Conștient de rolul bibliotecii, care, astăzi, poate fi asimilată ca un „paradis al credinței și al vocației”, care tinde să devină a treia casă, fiind și principalul factor declanșator de minți și cugete, căutări și dăruiri care servesc comunitățile locale, evenimentul s-a dorit a fi parte a unui proiect inițiat sub deviza: „slujitorii de ieri, suntem de azi și vom fi și de mâine”. Acțiunea culturală a fost organizată de instituția sus-amintită, în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș, reprezentat de profesor coregraf Grigore Simionca, referent în cadrul Biroului Conservare-Promovare (cu atribuții de moderator), la care și-au adus contribuția 24 de biblioteci din aria județului Maramureș, aflate sub directa coordonare metodică a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, cu Școala Populară de Artă „Liviu Borlan” din Baia Mare, la care s-a adăugat și Școala Gimnazială Lăpuș, care au promovat, pe lângă portul popular și autenticul cultural (cântece, doine sau pricesne), demonstrând că strădania celor implicați în proiect nu a fost în zadar. Portul popular conține elemente comune în toate localitățile, dar se diferențiază prin unele particularități specifice care s-au dezvoltat în funcție de anumite condiții strict locale.

          Moderatorul evenimentului, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, a lansat invitația de inaugurare a manifestării, apreciind pozitiv inițiativa organizării unui astfel de eveniment, cu importante conotații de ordin identitar, apoi conferențiar universitar doctor Delia Suiogan, din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, a vorbit despre portul popular românesc și semnificația acestuia.

          Și-au dat concursul grupurile de copii (băieți și fete), frumos îmbrăcați în straie populare, care și-au prezentat portul specific din toate zonele folclorice ale cărui piese își păstrează originalitatea, având cu un ritm lent de schimbare, fără intervenția directă a modei, cu o etnicitate și expresivitate de manifestare proprie.

          În cazul băieților, prezentarea portului popular a cuprins: clopul purtat vara din paie sau păr. Cămașa este confecționată din pânză de cânepă sau bumbac cu mânecile largi sau scurte. Gulerul și mânecile sunt ornate cu „ochișori”, „grebluță” și „rujă”, fiind tivite cu două rânduri de „găurele” și „colți”. Gatile - până la genunchi sunt ornate cu „roituri” sau „ruja maculei”. Se poartă vara, iar iarna pe sub cioareci. Pieptarul – din blană de oaie, fără mâneci, se poartă tot anul, iar vara poate fi folosit la munci pe post de perină. Cojocul se poartă de sărbători, este din blană de oaie, ornat. Sumanul este țesut, ca și cioarecii, din pănură albă sau neagră de lână cu urzeală de cânepă, deschis la mâneci. Este larg și se poartă până la genunchi pe tot parcursul anului. Opincile din picioare sunt din piele de vită, porc sau cauciuc, fiind încălțate cu obiecte albe de pănură, iar piciorul înfășurat cu curele. Cureaua este din piele lată împodobită cu bumbi. În toate localitățile se poartă tașca cu amnar, cremene, iască și tutun. Cămașa și gatiile sunt cernite cu scoarța de arin.

          În cazul portului femeiesc, fiecare a vorbit despre năframă (batic) care se poartă pe cap, fiind confecționată din material subțire, iar iarna din material mai gros. La sărbători se folosește „năframă de păr” având culori diverse, iar marginile sunt împodobite cu flori. Pânzăturile sunt piese dreptunghiulare din lână, în patru ițe, cu dungă. Fetele poartă părul pe spate, iar cele măritate prins pe cap. Cămașa cu decolteu și cu ornamente cu motive colorate în negru, roșu, verde și albastru este confecționată din pânză de cânepă sau bumbac. Poalele  sunt din pânză în două ițe, largi, iar partea de jos este tivită cu „ferestre”. Cojocul se poartă la sărbători, fiind confecționat din blană  de oaie deschis în față, fără mâneci. Este ornat cu mătase cu ciucuri și cu bumbi din metal. Sumanul este din pănură neagră, albă deschis în față, lung până la genunchi cu mâneci largi. În picioare se poartă opincile din piele de vită neagră, încălțate peste ciorapi de lână, lucrați manual.

          Din Țara Chioarului (2) s-au prezentat grupuri din: Recea (Rodica Băbuț, bibliotecar însoțită de 6 copii), Șomcuta Mare (Corina Costin, bibliotecar și Târziu Onorica, profesor ‒ 3 copii), Copalnic- Mănăștur (Nicoleta Olah, bibliotecar ‒ 4 copii), Cernești (Mărioara Latiș, bibliotecar ‒ 2 copii), Săcălășeni (Margareta Pop, profesor ‒ 2 copii). De asemenea, cu portul tradițional purtat din generație în generație, au impresionat asistența bibliotecarii din Tăuții-Măgherăuș (Mariana Rusu), Baia Sprie (Lucica Pop și Camelia Finteușan), respectiv Groși (Gavril Petrovan), acesta fiind diferit de la o localitate la alta.

          Țara Codrului (3)─ cei care au adus un plus de valoare evenimentului au fost reprezentanții bibliotecilor din: Asuaju de Sus (Felicia Oșan, bibliotecar, Emil Domuța, profesor și 3 copii); Băsești (Dorin Vasile Mare, profesor ‒ 4 copii); Ulmeni (Angela Morar, bibliotecar ‒ 3 copii).

          Țara Lăpușului (4) ─ a impresionat prin copii din Lăpuș (Gianina-Anca Brisc, director și Mariana Dumitru, profesor cu 2 copii), dar și din Târgu Lăpuș (Daniela Ghițiu, bibliotecar ‒ 3 copii).

          Țara Maramureșului istoric (5), a fost reprezentată cel mai bine, evidențiindu-se: Vișeu de Sus (Gabriela Szerasz, bibliotecar însoțită de 4 copii, dintre care două fete sunt fiicele sale);  Budești (Maria Borodi și  Mirela Muntean, ambele profesoare ‒ 2 copii); Giulești (Ioan Gheorghe Batin, bibliotecar ‒ 4 copii); Oncești (Ioana Măran, bibliotecar, cu primarul Matei Godja ‒ 3 copii); Bârsana (Georgeta Mich, bibliotecar ‒ 4 pers); Sighetu Marmației (Iancu Diana, bibliotecar ‒ 3 copii, originari din localitățile Bogdan Vodă și Dragomirești); Vadu Izei (Simona Vancea ‒ 2 copii); Săpânța (Maria Pop, bibliotecar ‒ 2 copii). De asemenea, o notă de eleganță  în port și în prezentare a fost oferită de Tinuța Grec din Borșa, dar și de minoritățile conlocuitoare din Coltău (Kadar Helen, bibliotecar cu 2 copii, etnici maghiari) și Remeți (Natalia Macioca, bibliotecar ‒ 2 copii, etnici ucraineni).

          Promovând autenticul și originalitatea, fiind o expresie a valorilor artistice ale neamului românesc, portul popular, numit și „costum național” este una dintre cele mai importante forme de cultură ale acestuia ‒ marcă a identității, alături de celelalte simboluri de stat: stema, drapelul și imnul.

          La final, surprizele s-au ținut lanț, mai mulți tineri talentați de la Școala Populară de artă, dar și artiștii populari Andreea Ghițiu și Luiza Maria Mich au încins atmosferă printr-un repertoriu de cântece, hori și doine populare, care au asigurat strălucirea sărbătorească a evenimentului, axat pe ideea păstrării identității românilor, dar și a minorităților naționale.