Zilele revistei „Nord Literar”

Manifestarea s-a bucurat de prezenţa a zeci de oameni de cultură – academicieni, profesori universitari, prozatori, poeţi, eseişti, critici şi istorici literari, editori, directori de instituţii de cultură din Maramureş, iubitori de literatură. Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş i-a acordat academicianului Nicolae Ale­xan­dru Breban titlul de Cetăţean de Onoare al judeţului Maramureş.

„Ni­colae Breban este un mare scriitor român, o personalitate exponenţială a culturii române, legat prin originile sale de Maramureş, leagănul copilăriei sale. Titlul de Cetăţean de Onoare al Mara­mureşului îl merită datorită anvergurii şi operei sale, dar şi faptului că rămâne profund legat de viaţa spirituală şi de identitatea culturală a judeţului nostru”, a afirmat Gheorghe Mihai Bârlea.

În acest cadru solemn s-a desfăşurat şi momentul aniversar dedicat prof.univ.dr. Gheorghe Glodeanu, la aniversarea a şaizeci de ani de viaţă. Evenimentul a mai cuprins lansări de carte şi decernarea premiilor revistei „Nord Literar”.
Pornind de la o realitate certă, şi anume faptul că Baia Mare, Maramureşul în general, dispune de o bogată tradiţie, de un potenţial creator valoros, asigurat de scriitorii locali sau de cei aparţinând zonei, Asociaţia Scriitorilor Baia Mare şi-a propus, încă de la înfiinţarea sa – februarie 2002 – editarea unei reviste de cultură, reuşind acest lucru începând cu 24 iunie 2003. Publicaţia apare cu sprijinul financiar şi logistic al Consiliului Judeţean Maramureş.

„Nord Literar” a pornit la drum cu dorinţa – dar şi cu ambiţia – de a reflecta, în toată complexitatea ei, viaţa spirituală a unui topos încărcat cu tradiţii milenare. Revista a dorit încă de la începuturi să reflecte valorile majore care să supravieţuiască cât mai mult în timp şi care să contribuie din plin la stimularea vieţii culturale maramu­reşene. Scopul este depăşirea provincialismului şi integrarea cât mai rapidă în circuitul valorilor naţionale.
Pornind de la aceste deziderate, co­legiul de redacţie şi-a îndreptat atenţia în câteva direcţii prioritare: mărirea numărului de colaboratori şi atragerea de autori din întreg spaţiul naţional; deschiderea spre promovarea de noi ta­lente; reflectarea în paginile revistei a celor mai noi şi valoroase creaţii din spaţiul naţional şi universal. Lista acestor autori este cuprinzătoare: sute de semnatari de poezie şi zeci de prozatori, peste 150 de critici şi istorici literari şi peste o sută de autori străini traduşi.

Conţinutul revistei este preponderent literar: poezie, proză, critică şi istorie literară, eseistică, dar nu au fost excluse însă unele domenii apropiate literaturii. Încă de la început revista şi-a propus câteva rubrici, pe care le-a respectat în toţi aceşti ani, dintre care amintim: Cronica literară, Vitrina (destinată apariţiilor recente), Orfeu, Cronica ediţiilor, Graiul nostru, Revista revistelor, Traduceri, Viaţa culturală. Fie­care număr este ilustrat cu lucrările unui artist plastic sau cu selecţii din expoziţiile colective.
Poezia publicată de „Nord Literar” confirmă ipostazele poeziei contemporane. În numerele revistei au apărut, fără nici o discriminare, de la poeţi consacraţi, la nume mai puţin cunoscute şi chiar la debutanţi. Între semnatari predomină scriitorii locali, acestora alăturându-li-se poeţi din întreg spaţiul cultural naţional. Critica şi istoria literară ocupă locul cel mai important în structura revistei. Atenţia cronicarilor a fost îndreptată spre promo­varea valorilor autentice atât aparţinând literaturii clasice naţionale şi universale, cât şi creaţiei contemporane.

Între autorii şi cărţile comentate o bună parte se referă la scriitorii locali. Deşi nu se poate vorbi de o „direcţie” în demersul critic al revistei „Nord Li­terar” nu se exclude existenţa unui stil propriu, o anumită tendinţă spre promovarea unei critici analitice, mai puţin incisivă, orientată cu precădere spre scrierile unor autori consacraţi, dar şi o critică de întâmpinare. Interviuri cu personalităţi ale vieţii literare se regăsesc, de asemenea, în cuprinsul revistei, iar traducerile au avut în vedere scriitori din spaţii lingvistice diverse (englez, spaniol, francez, portughez) şi cuprind literatură clasică şi contemporană. Din paginile revistei nu lipsesc comentarii la unele teme folclorice, de filozofie, istorie, sociologie sau de cultivare a limbii.

O notă aparte se cuvine pentru pagina „Revista revistelor”, în care au fost semnalate şi comentate zeci de titluri de reviste, reprezentând un adevărat dialog între „Nord Literar” şi presa literară românească.