Zilele Culturii Naționale, ediția a XV-a

Academia Română a organizat o suită de manifestări dedicate Zilei Culturii Naționale, ajunsă la cea de-a XV-a ediție, precum și împlinirii a 175 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu. Seria de manifestări s-a deschis cu sesiunea festivă desfășurată în Aula Academiei Române.

Când se vorbește despre cultură la români, este imposibil să se facă abstracție de Eminescu, a afirmat președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, subliniind că numele de „cultură națională” nu jignește pe nimeni, „nu are în el nimic ofensiv, individualist sau discriminatoriu”.

„Trăim într-o lume relativ prosperă, care, deși este atinsă de boli caracterizate ca incurabile, ne dă răgazul necesar să ne gândim din când în când și la cultură, adică la universul care ne înconjoară și care, în același timp, se află și înăuntrul nostru. Cultura națională cuprinde ansamblul manifestărilor spirituale ale unui popor, ilustrate prin creații și realizate adesea în cadrul unor instituții. De aceea, includem în cultură, de exemplu, deopotrivă poezia (creație) și școala (instituție). Azi, se cuprind tot mai mult în cultură și științele exacte, fiindcă sunt tot produse ale spiritului omenesc. Eminescu, spre a fi capabil de creația superioară la care a ajuns, a învățat și multă matematică și fizică. Creațiile spiritului omenesc ne arată că «la început a fost Cuvântul» și că din acesta s-au întrupat apoi toate, cele văzute și cele nevăzute, cele palpabile și cele inefabile. Cultura se cheamă națională la popoarele care au atins stadiul de națiuni moderne, iar acest nume nu jignește pe nimeni, nu are în el nimic ofensiv, individualist sau discriminatoriu”, a declarat Ioan-Aurel Pop, pentru AGERPRES, cu prilejul Zilei Culturii Naționale.

Pop a remarcat că „unii se întreabă de ce Ziua Culturii Naționale se ține de ziua nașterii lui Eminescu”.
„Este simplu: când se vorbește despre cultură la români, este imposibil să se facă abstracție de Eminescu. Dincolo de calificativele superlative care s-au adăugat numelui și personalității sale, Eminescu cuprinde in nuce cultura românească însăși, cu mai toate operele (creațiile) și instituțiile sale. Eminescu a născut poezie, proză, teatru, basm, eseu, reportaj, istoriografie, filosofie, discurs politic, sociologie, considerații matematice, fizice, economice. Manuscrisele sale - 46 de volume, aproximativ 14 mii de file - au fost dăruite de Titu Maiorescu Academiei Române. Ele s-au materializat în 14 volume tipărite, prezentate și digital în șapte CD-uri. De aici se vede capacitatea miraculoasă a scriitorului de a cuprinde în mintea sa lumea. Eminescu a cunoscut direct instituții de cultură precum școlile de toate gradele, bibliotecile, teatrele, casele de cultură, cenaclurile, tipografiile, revistele și presa în general. Iată de ce sărbătorim Ziua Culturii Naționale la 15 ianuarie, ziua nașterii lui Eminescu”, a argumentat președintele Academiei Române.

Începând cu 15 ianuarie 2011, cultura română beneficiază de o sărbătoare oficială, cu statut național, stabilită la data aniversării poetului Mihai Eminescu. Ziua Culturii Naționale a fost inițiată de academicianul Eugen Simion, președinte al Academiei Române la acea dată, și legiferată de Parlamentul României în anul 2010. Ajunsă la a XV-a ediție, Ziua Culturii Naționale este celebrată în toate comunitățile locuite de români, în interiorul sau în afara granițelor țării.