Vrei sa vorbim despre asta? / „Sindromul Stockholm”

Am prezentat aceasta tema in cadrul seminarului din campania Celor 16 zile impotriva violentei asupra femeii. Reactiile sunt mereu intense la ideea ca un individ sau un grup de indivizi dobandesc sentimente pozitive fata de agresorul lor. Prima data s-a inregistrat acest fenomen in Stockholm, cand doi barbati inarmati au jefuit o banca si au luat ostatici, pentru cinci zile, angajatii si clientii. Pentru a-i putea controla, barbatii ii abuzau fizic si psihic, dar momentele dintre actele violente erau percepute de ostatici ca fiind afectiune si compasiune. Realizarea unei legaturi emotionale cu agresorul este, de fapt, o strategie folosita de victimele abuzate pentru a supravietui. Sindromul Stockholm se instaleaza in momentul constientizarii unei amenintari fizice sau psihice, cand victimele sunt izolate si li se impun perspectivele si regulile agresorului si cand constientizeaza incapacitatea lor de a evada din situatie. Incet, se instaleaza sentimente negative fata de orice persoane, inclusiv familia sau prietenii, care incearca sa le ajute, protejeze sau sa le elibereze. Acum este momentul in care victimele se resemneaza in fata gandului ca sunt incapabile sa se salveze. Aceasta cognitie este intarita si de sentimentele pozitive fata de agresor, care apar atunci cand victima interpreteaza unele comportamente ale acestuia ca fiind dovezi de dragoste. Adevarul este ca devenim mult mai loiali si mai implicati fata de lucrurile dificile, incomode, jenante. Intr-o situatie grava, investitia emotionala duce la consolidarea oricarei legaturi dintre oameni, chiar daca aceasta este nesanatoasa. Disonanta cognitiva, adica, simplu spus, discrepanta dintre ce gandim si ce facem, explica modul in care ne schimbam ideile si principiile pentru a sprijini situatii negative, anormale, atata timp cat ne reduc frustrarea. Pentru a ne reduce conflictele interioare, ne automanipulam si acceptam cognitii irationale, transformandu-ne greselile in acte mai acceptabile si mai usor de trait cu ele. Psih. Liana KADLEC liana.kadlec@gmail.com