Vorba multă-i sărăcia Consiliului Judeţean

Dacă ne-am lua după durata ultimei şedinţe de Consiliu Judeţean, ne-am putea imagina că aleşii noştri sunt extrem de harnici şi conştiincioşi. Însă, dacă luăm la puricat ceea ce au vorbit, vă puteţi da uşor seama că a fost mai mult formă fără fond şi că s-au dat explicaţii fără prea mare greutate.

Proverbul „trage verde pe uscat să se vadă că-i făcut” se potriveşte perfect pentru ultima şedinţă de Consiliu Judeţean (CJ). Deşi au fost pe ordinea de zi 21 de puncte, iar şedinţa a durat aproape o oră, aleşii Maramureşului n-au făcut cine ştie ce lucruri cutremurătoare pentru bunul mers al judeţului.

Am putea spune chiar că s-au pierdut în explicaţii, nu de alta, dar, „la valoarea lor”, 21 de proiecte care aveau mai mult caracter birocratic le „topeau” în maxim 9 minute (o spunem din experienţă). Dar, lasă, că-i bine şi aşa, că dau impresia că sunt preocupaţi de ce îşi iau indemnizaţia, iar pe viitor, dacă vor continua în felul acesta, îşi vor da seama că socializează mult mai bine din moment ce comunicarea este importantă şi în relaţiile de administrare a judeţului. În 9 aprilie am avut parte de o şedinţă în care politeţea a dat pe lături, nu de alta, dar de la mic, la mare, toţi cei care au luat cuvântul s-au adresat cu „domnilor colegi”.

Dar întâlnirea a avut şi caracter „inovativ”, şi am văzut asta în momentul în care cei din bănci dădeau răspunsul privind avizarea proiectelor în comisiile de specialitate. Mai exact, am observat că aleşii nu mai spun „aviz favorabil”, ci li se pare mai de fiţe să spună „aviz pozitiv”. Măi oameni buni, şi au ţinut-o tot de-un „aviz pozitiv”, până ni s-a acrit!

Singurul proiect cu greutate la nivelul întregului judeţ s-a referit la „repartizarea sumelor din cota de 20% calculată din cotele şi sumele defalcate din unele venituri ale statului pentru achitarea arieratelor, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală pe anul 2014”. Dar taman la acest proiect cu titlu pompos, aleşii nu au poposit pentru a nu da curs comentariilor. Probabil şi pentru că au tot explicat în ultima vreme cât de important este pentru ei ca toate primăriile să aibă bugete echilibrate, proiecte cu greutate şi alte dintr-astea. În fine, apoi s-au oprit să explice că se votează modificarea unei hotărâri din ianuarie privind domeniul public, pentru că s-a descoperit o identificare greşită şi era nevoie de alt vot pentru corectură. Au ajuns şi la un proiect în care era vorba despre închirierea unor spaţii în care era cândva cantină şi cămin. Dar s-au pus băieţii la poveşti mai ceva ca babele! Prima dată au introdus un amendament că închirierea se face pe 5 ani, cu toate că scria că se face conform legii (iar în lege e precizat acest termen), dar, ca să nu fie discuţii, s-a introdus în proiect şi această lămurire. După aceea, s-a bătut apa-n piuă despre faptul că nu se schimbă destinaţia, chiar dacă cel care închiriază face acolo nu cantină, ci restaurant, şi nu cămin, ci hotel.

Mare lucru că nu s-au oprit să dea lămuriri şi la proiectul privind „atribuirea denumirii „Liviu Borlan” Şcolii Populare de Artă Baia Mare”, însă lucrurile s-au complicat când s-a supus la vot reprezentarea judeţului Maramureş în Adunarea generală a acţionarilor la S.C. „DRUMURI ŞI PODURI” S.A. Mai pe româneşte, s-au desemnat 7 persoane în structura societăţii din subordinea CJ. Curiozitatea consilierilor a fost de ce niciunul dintre ei nu se regăsea pe lista de nominalizaţi. S-a spus că s-au ales experţi şi ingineri şi că reprezentarea nu este plătită. Singurul care a fost nemulţumit de listă a fost consilierul Florian Gui, care a propus să fie luat în calcul şi Gherghe Bârlea, nu cu calitatea de expert sau inginer, ci de „fost senator”. Era dreptul lui să facă această propunere, aşa că s-a trecut la vot secret, şi, bineînţeles că din orgoliu, majoritatea plenului nu a luat în calcul varianta propusă de Gui.

Fără exagerare, dar ora la şedinţa de CJ a semănat extrem de mult cu o oră de curs plictisitoare. Nu de alta, dar, după tot felul de lămuriri în care se vedea clar că cei de la prezidiu explică unele lucruri ca la „tutuluci”, au fost şi faze în care a trebuit să se facă linişte, apelându-se la termeni gen „minimum de decenţă” sau „să dăm dovadă de respect reciproc”.

În pauza cât s-au listat buletinele de vot pentru propunerea lui Gui, consilierul Bondi Gyongyike a spus că ar trebui reluată discuţia despre necesitatea drumului rapid Baia Mare – Vaja, argumentând ceva de genul că din moment ce povestea cu podul rutier de la Sighet spre Ucraina e în coadă de peşte din cauza instabilităţii politice, să se ia bani de acolo pentru a se face primii paşi pentru drumul rapid. Ideea parcă i-a lovit în „moalele capului” şi pe preşedintele Zamfir Ciceu şi pe vicepreşedintele Gabriel Zetea. Iar aceştia n-au dat rând să explice că s-a vorbit de curând cu Dragnea despre reintroducerea în discuţie a drumului rapid în planul de dezvoltare a infrastructurii din România, că „şi pentru noi este prioritate şi dacă nu ne lăudăm” şi că nu se pot lua bani de la pod pentru drum pentru că sunt pe surse de finanţare diferite. Mai mult, s-a spus că partea română a dat hotărâre de guvern pentru pod, că s-au obţinut toate avizele de la ministere şi că dacă Geoană şi Corlăţean nu-i conving pe ucraineni să pună şi ei jumătate din bani, vom face noi podul.

Apoi, consilierul Florian Gui, crezând probabil că nu s-a auzit de mult vorbind, dar nemaiavând probabil subiecte, a cerut să se reintroducă pe ordinea de zi punctul „diverse”. Degeaba i-au spus cei din conducere că e inutil şi că nu-i îngrădeşte nimeni dreptul la exprimare, că Gui nu s-a lăsat convins. Ba mai mult, s-a plâns public de faptul că „i s-a luat cuvântul”. Peşedintele a recunoscut că s-a întâmplat asta din moment ce era „prea lung”. Deci şi această idee a lui Gui a fost sortită eşecului, pentru că ar trebui modificat regulamentul CJ, plus că preşedintele a spus că „dacă aveţi de exprimat ceva, legea vă dă posibilitatea să luaţi cuvântul”.

Tot de dragul de a se auzi vorbind, reprezentanţii opoziţiei au atras atenţia ca cei din Fărcaşa şi Moisei să fie sprijiniţi aşa cum li s-a promis când s-au stabilit acolo locaţiile pentru proiectul de Gestiune Integrată a Deşeurilor. Li s-a răspuns că „sigur că da” (era culmea să se spună altceva), dar pentru a se întări ideea s-a spus şi că Fărcaşa a fost prinsă cu 3 proiecte în programul naţional de dezvoltare locală, iar la Moisei sunt două.

Ne oprim aici că am văzut în această şedinţă că vorba multă-i sărăcia Consiliului Judeţean!