Vocația de a fi pictor! Reevaluarea periodică a Programului de Studii Arte Plastice - Pictură de către Comisia ARACIS la Centrul Universitar Nord din Baia Mare

Fiind vorba despre un domeniu de studiu vocațional, hotărârea candidatului de a se înscrie la o astfel de specializare este decisă cu mulți ani înainte, parcurgând etapele firești ale dezvoltării cunoștin­țelor și abilităților plastice pe lângă firesc, talent! Este vorba despre vocația cu care te naști pentru a deveni pictor (muzician, actor, balerin, scriitor etc.) și nu o reconversie profesională, așa cum se întâmplă din nefericire deseori, când „invazia”, din diferite domenii la o vârstă înaintată, duc în derizoriu performanțele profesionale ale celor îndreptățiți, evaluate laolaltă de receptorul pus în fața unor astfel de dileme. Aceasta decurge din dorința omnipre­zentă de dominare a „eu”-lui, prin rețelele de socializare. Asistăm la „veșnica” reinventare a ființei umane în domenii excesiv mediatizate, unde nu există nici un fel de chemare! Este susținută de asemenea de „libera­lizarea” termenului de creație artistică atribuită tuturor obiectelor ce ne înconjoară, asumată ca act artistic, de o parte a criticii de specialitate precum și a unor „pseudoartiști ” ce au devenit o „permanență ”, ca un criteriu de raportare în artele vizuale. Este îndreptățită uneori reacția la așa-zisul „act artistic”, atâta timp cât acesta se reduce la dimensiunea de șoc vizual, singurul care ar trebui să rămână după „consumarea” evenimentului artistic, excesiv mediatizat, din care omul nu rămâne pentru bogăția lui sufletească cu mare lucru. Dacă mai adăugăm aici, indiferența și aroganța cu care este întâmpinat artistul și creația sa de către factorii decidenți, ne poate consola, într-o anumită măsură cugetarea filosofului german Goethe din Faust: „Suntem obișnuiți ca oamenii să-și bată joc de ceea ce nu înțeleg și să mârâie la ceea ce e bun și frumos, care adesea le e nesuferit.”

Una dintre definițiile cele mai grăitoare ale artei mi se pare cea dată de pictorul român Alexandru Ciucurencu (formator de școală modern de pictură în România alături de pictorul Corneliu Baba, după 1950): „Arta este ca o Sahară imensă unde nu te așteaptă, nici apă, nici mâncare, nici umbră. La începutul călătoriei prin această pustietate, unora li se face sete și se întorc, altora li se va face foame și renunță, iar unora care doresc umbra și nu o găsesc abandonează călătoria. Cel care va reuși să treacă această pustietate, acela este artistul.”

Deși denigrată, desconsiderată, Specializarea Arte Plastice - Pictură din cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare, nu numai că a reușit să înfrunte „calificativele” date de te miri cine, iată că după 18 ani de la înființare rezultatele muncii studenților, premiile obținute la concursuri naționale și internaționale de artă, programele expoziționale, work-shop-urile, simpozioanele naționale și internaționale la care aceștia sunt invitați, precum și apartenența la asociații profesionale recunoscute, confirmă pe deplin calitatea actului educațional susținut de prestigiul profesional al cadrelor didactice titulare la acest program de studiu. „Nu este răzbunare mai eroică, decât aceea a talentului și a meritului, care biruie pe invidioși și-i chinuie” – Gracian.