Vizionarul investitiilor din Romania

Micii investitori americani care se specializeaza in resursele naturale nu sunt constienti de potentialul pentru investitii in tara noastra, intrucat singurele informatii despre resursele naturale ale Romanei care patrund, ocazional, in mass media americana sunt legate de impedimentele (privitoare la mediu sau la politica) create de locuitorii din tinuturile de-a lungul Dunarii sau din zona Rosia Montana, noteaza Business Day (Africa de Sud), citat de Rompres. Articolele pe aceasta tema nu evidentiaza faptul ca minele de aur din acea zona ar putea fi cele mai vechi din lume. Cand imparatul Romei antice, Traian, a cucerit tinutul Daciei, in primul deceniu al secolului I d.H., dacii exploatau deja Rosia Montana de multa vreme. Compania canadiana Gabriel Resources Ltd. a incheiat un parteneriat cu compania detinuta anterior de Stat (Compania Aurifera Rosia Montana - RMGC). Nimeni nu pune la indoiala afirmatiile potrivit carora rezervele usor recuperabile au o valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari, insa este acceptat riscul reprezentat de organizatiile romanesti pentru protectia mediului, care sustin ca nici o garantie, si nici folosirea celor mai avansate tehnologii nu poate asigura faptul ca aurul poate fi extras fara a fi pusa in pericol sanatatea pe termen lung a locuitorilor regiunii. „Pionierul” miliardar Dupa ’89, autorul articolului din Bussines Day a cautat companii si mine care ar putea fi capabile sa furnizeze materia prima pentru obtinerea de obiecte din metal pentru industria producatoare de masini. Cu putin timp in urma, cand a studiat raportul privitor la afacerea incheiata de investitorul miliardar Wilbur Ross cu Lear Corporation (un furnizor american de componente pentru interiorul automobilelor), a realizat faptul ca Ross a descoperit una dintre comorile ascunse ale resurselor naturale europene: Romania. Faptul care i-a dezvaluit intentiile a fost pregatirea unui imprumut pentru compania Lear, acordat in schimbul unui parteneriat al operatiunilor „europene” ale companiei cu furnizorul european OEM. Ross combina operatiunile europene ale recentelor lui achizitii (cum ar fi Oxford Automotive Aps), cu operatiunile anuntatelor sale achizitii (cum ar fi operatiunile europene ale Collins & Aikman), cu operatiunile locale pe care le-a achizitionat in acest scop. Toate acestea vor purta numele companiei sale britanice, Wagon PLC. Fuziunea dintre compania Wagon PLC si toate noile achizitii europene ale lui Ross reprezinta un pas important in crearea celui mai mare producator de piese din care se construieste interiorul masinilor. Ce legatura are acest fapt cu investitiile facute in Romania? Producatori de masini europeni OEM si furnizorii acestora si-au deplasat, in decursul ultimilor ani, operatiunile lor de producere a componentelor interiorului automobilelor, spre exemplu - in tarile cu costuri mici ale fortei de munca din zona estica a Europei. Renault, producatorul francez de masini, a reusit sa realizeze deja pasul urmatorul. A cumparat compania nationala romaneasca producatoare de masini, Dacia, aflata aproape de pragul falimentului, in schimbul unei investitii garantate in valoare de 400 de milioane de dolari, la sfarsitul anilor ‘90. Renault a creat atunci in mod special o masina cu pretul scazut fata de cel de pe piata internationala, denumita Logan, aceasta fiind prima masina construita in noile fabrici modernizate ale Daciei. In momentul de fata, functionand cu doar o treime din numarul angajatilor pe care compania ii avea atunci cand a fost preluata de Renault, fabrica produce anual peste 200.000 de Logan-uri, pretul de vanzare al acestor fiind de aproximativ 10.000 de dolari, iar publicul cumparator provenind, in cea mai mare parte, din Europa de Est. Renault intentioneaza sa extinda productia Logan-ului si in fabricile-partenere din Rusia, Kazakstan, urmand ca productia totala sa insumeze cel putin un milion de masini pe an. In mod evident, costurile producerii automobilelor in Romania reprezinta doar o fractiune din costurile pe care le-ar fi avut in Franta. Episodul „Renault” Renault si-a sfatuit firmele furnizoare franceze sa isi mute activitatea in Romania, pentru a putea profita de mana de munca calificata si ieftina, precum si de otelul de inalta calitate produs la nivel local (Mittal Steel, Romania) si de materia prima produsa la nivel local sau regional. Romania este acum capitala mondiala a productiei de cabluri pentru automobilele OEM; exista aici 15 fabrici detinute si conduse de producatori germani, americani, japonezi, francezi si romani. Companiile straine (Draexlmaier, Delphi, Lear, Sumitomo, Yazaki si AFI) au ales aceasta locatie gratie fortei de munca accesibile din punct de vedere al costului. In prezent, toate aceste companii urmeaza exemplul oferit de Renault, sosind in Est cu speranta de a obtine un cupru romanesc superior, din care sa isi aprovizioneze industria producatoare de cabluri si fire. Productia romaneasca de cupru este deja insuficienta pentru cererea interna, insa aceasta productie permite industriei cuprului din Romania sa creasca si sa se modernizeze. Acesta este punctul in care Wilbur Ross intra din nou in scena. In 1991, un producator privat german de cabluri pentru BMW si DaimlerBenz, Draexlmaier, AG, a incheiat un prim parteneriat cu compania romana OEM. Compania germana aducea in Romania toate componentele, firele, conectorii si terminalele, oferind in acelasi timp planurile si schitele necesare asamblarii, procedurile pentru controla-re a calitatii, programele de calculator si echipamentele pentru testare. Romanii furnizau doar mana de lucru calificata, costuri mandatate asociate, precum si fabrica in sine. Cinci ani mai tarziu, compania germana a ajuns la concluzia ca a vazut suficiente dovezi ale talentului lucratorilor romani pentru a-i angaja in mod direct si pentru a pregati manageri romani. Romanii cu care au colaborat au inceput sa caute alti parteneri. Ei au gasit, intr-o prima instanta, compania Yazaki, iar apoi Lear i-a cautat pe ei. In vreme ce odinioara 100% din componentele pentru cablare erau aduse din afara Romaniei, in prezent Renault, spre exemplu, conduce cautarile pentru materiale prime destinate firelor, conectorilor, blocurilor terminale, s.a.m.d in Romania sau in vecinatatea Europei de Sud-Est. De la potential la performanta In prezent, companiile europene OEM producatoare de automobile incearca sa economiseasca bani si timp, realizand productia la nivel local, in tari in care forta de munca este ieftina si in care exista o baza industriala bine dezvoltata, cum ar fi Romania. Cele doua companii americane OEM producatoare de masini care au mai ramas au privit dintotdeauna Europa de Sud-Est doar ca pe o zona a mainii de munca ieftine. Ele nu au luat in considerare potentialul acestei regiuni ca fiind o sursa de forta de munca calificata sau de materie prima. In ciuda faptului ca Delphi, detinuta atunci de catre GM, era un pionier in ceea ce priveste folosirea Romaniei in producerea de cabluri si fire pentru a profita de costurile mici ale mainii de munca, a fost complet ignorat potentialul pe termen lung al Romaniei, preferandu-se depunerea unor eforturi in cazul Rusiei, intrucat modelul de afaceri al GM s-a concentrat dintotdeauna asupra pietelor pentru vanzarea automobilelor, nu asupra modalitatii globale de a le produce in cel mai eficient mod intr-o anumita regiune. De ce Romania? Din punct de vedere politic, Romania este astazi o tara mai democratica decat Rusia, nefiind o dictatura deghizata. Exista o pleiada de partide politice romanesti, dintre care nici unul nu detine o majoritate frapanta. Romania are o atitudine mai deschisa fata de SUA decat Rusia - o noua baza militara americana este construita pe locul fostei Baze de Comanda Militara Aeriana de la Bucuresti, pregatindu-se si crearea unei Baze Americane Navale la tarmul romanesc al Marii Negre. O parte din armele folosite de trupele americane din cadrul NATO in timpul razboiului din Irak au fost produse in ultimii ani de RomArm, compania nationala romana pentru materiale militare. Romania invata tehnici bancare si financiare occidentale. Mai are, bineinteles, de facut multe progrese, insa produsul sau intern brut a crescut cu peste 5% in decursul ultimilor trei ani. Romania are depozite comerciale cu cele mai multe dintre materialele folosite pentru producerea masinilor, dar are nevoie de capital si de tehnologia corespunzatoare pentru a transforma acest potential in performanta. Business Day