Viitorul turismului maramuresean

Un proiect de dezvoltare a depresiunii Maramuresului din punct de vedere al turismului cultural, agroturismului si ecoturismului pare a fi intrat pe fagasul normalitatii. Marturie stau sutele de pensiuni care prospera. De curand, la Sighetu Marmatiei a avut loc un simpozion care si-a propus sa evalueze si sa planifice activitatile de turism cultural, agroturism si ecoturism, in scopul dezvoltarii depresiunii Maramuresului. Simpozionul, in cadrul caruia conlucreaza Primariile Sighet si Solotvino (Ucraina), ONG-urile UNESCO Pro Natura si REC din Bucuresti si Asociatia “Valea Verde” din Sighetu Marmatiei este finantat cu 49.000 de euro, din care 5.100 de euro este contributia administratiei sighetene. Din nefericire, nici la acest simpozion, nici la celelalte activitati desfasurare in ultimele luni, primarul orasului Solotvino (Slatina din Ucraina), Ildiko Sokolan, nu a participat (motivul ar fi fost neobtinerea vizei de intrare in Romania). Revenind la proiectul amintit, am obesrvat un fapt interesant: coordonatorul proiectului este viceprimarul de Sighet, Stefan Beres, care primeste si o indemnizatie pentru asta. Daca initial ideea a fost ca proiectul romano-ucrainean va deschide o punte intre cele doua comunitati, acum este clar ca nu s-a reusit acest fapt. Desi Sighetul si Solotvino sunt situate la doar 3 km distanta unul de altul, cu toate ca amandoua orasele sunt conduse de ani buni de primari-femei, legaturile intre cele doua localitati sunt practic inexistente, asta ca sa nu mai pomenim despre vreo eventuala infratire. Iar in Slatina-ucraineana traiesc 6.000 de romani... Trecand peste acest aspect, simpozionul poate fi considerat o reusita, participantii insusindu-si o serie de strategii si informatii folositoare. Cat despre turism, maramuresenii par a se fi amplasat pe drumul cel bun (desi Consiliul Judetean Maramures si Guvernul nu au fost in stare nici macar sa carpeasca drumurile ciuruite). Marturie stau sutele de pensiuni care prospera. Pentru cei care traiesc din turism, aderarea la Uniunea Europeana va fi un motiv de bucurie, si nu spaima pierderii locurilor de munca. Cifre si reactii Stefan Beres (viceprimar in Sighet): „avem obiceiul sa facem teorie multa si sa nu mai ajungem la practica.” Doina Balazs (proprietarul cochetei pensiuni „Bella” dintr-o zona pitoreasca a Sighetului): „in cei patru ani de functionare, pensiunea si-a impatrit turistii, ajungand anul trecut sa asigure peste 1.000 de nopti de cazare, si incasari pe masura. Secretul: seriozitatea, ospitalitatea, si calitatea bucatariei.” Bogdan Albu (REC Romania-Bucuresti): „in Austria, turismul rural acopera doua treimi din totalul industriei de profil, si produce 15% din PIB, respectiv 40 de miliarde de euro! In Romania, ecoturismul se afla la inceput, si este confundat cu agroturismul. Pensiunile cu eticheta ecologica sunt inca extrem de rare, dar pot obtine tarife si de 50 euro/zi! Un lucru e cert, turismul cu produse cumparate de la Metro se va duce curand pe rapa. Daca in 1999, in tara existau 340 de pensiuni, anul trecut depasisera 4.000, iar numarul acestora creste anual cu 500. Azi, capacitatea de cazare depaseste 60.000 de locuri, un sfert dintre vizitatori fiind straini. Ce aduce rau turismul rural? Aglomeratie, poluare, scumpiri, cresterea preturilor terenurilor. Pentru a castiga mult din turism, Romaniei ii lipsesc: infrastructura adecvata, un sistem de informare bine pus la punct, si ghizii profesionisti.” Teofil IVANCIUC teofil@gazetademaramures.ro