Vida Gheza, sculptorul şi cactuşii

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei a Academiei Române din Cluj Napoca, Asociaţia culturală Ars Transsilvaniae România, cu sprijinul Municipiului Baia Mare, organizează sâmbătă (27 februarie) cu ocazia zilei de naştere a marelui sculptor o expoziţie documentară de fotografii, intitulată „Vida Gheza, sculptorul şi cactuşii”.

Cele 30 de tablouri, fotografii document, sunt un dar oferit de  Zoe Vida şi acad. Marius Porumb serelor în care se află Colecţia de cactuşi Gheza Vida, ca un omagiu adus municipiului  Baia Mare. Tot sâmbătă la Atelierul memorial Gheza Vida din Piaţa Libertăţii nr. 17 (Centrul vechi) va avea loc o seară în atelierul sculptorului. Vor participa: prof. univ.dr. Ramona Novicov, critic de artă, Universitatea din Oradea, dr. Laura Ghinea, preşedinte UAP Baia Mare, dr. Tiberiu Alexa, directorul Muzeului de Artă, dr. Ioan Marchiş, Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional, prof. dr. Teodor Ardelean, director Biblioteca Judeţeană Petre Dulfu.

Sculptorul Gheza Vida era un mare iubitor de natură, un pasionat şi un cunoscător  al speciilor botanice. Biografia sa consemnează faptul că după absolvirea Liceului Gheorghe Şincai din Baia Mare, tânărul Vida a lucrat la un grădinar din Satu Mare pe nume Harsányi. Reîntors în Baia Mare este paznic la o livadă, unde îngrijeşte  pomii fructiferi, altoieşte puieţi şi se ocupă cu stupăritul. Plăcerea grădinăritului l-a urmărit întreaga viaţă, fiind ilustrată uneori în sculpturile sale de mai târziu. Din Spania, unde a participat ca voluntar la Războiul civil, a adus seminţe de cactuşi la Baia Mare, din care au răsărit primele exemplare  ale faimoasei  sale colecţii. După căsătoria sa cu pianista Ecaterina Kadar, tânăra familie îşi construieşte o casă pe strada Ferestrăului, iar la începutul anilor ’60 în curtea casei se ridică o amplă seră destinată colecţiei de cactuşi şi de plante exotice.

Colecţia era bogată, cu numeroase specii de cactuşi, fiind una din cele mai mari din ţară. Gheza Vida a purtat corespondenţă şi a fost în legătură cu numeroşi cactuşişti din întreaga ţară. A vizitat şi a făcut schimb de plante, îmbogăţindu-şi colecţia prin relaţiile sale cu Grădina Botanică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cu Grădina Botanică din Bucureşti şi Grădina Botanică din Craiova. Relaţiile sale de prietenie cu o serie de colecţionari au fost şi ele importante pentru creşterea şi diversificarea colecţiei sculptorului.

Dintre aceştia îi amintim pe profesorul Petre Dobrotă din Brăila, autorul unor cărţi despre cactuşi, dr. Vasile Lungu din Deva, Carol Steib din Satu Mare, Gheorghe Miclăuş din Oradea, Valeriu Grigoraş din Timişoara. Bibliografia românească privind cacteele, menţionează dintre colecţiile particulare importante pe primul loc colecţia sculptorului Gheza Vida.  Maestrul Vida era  apreciat şi admirat pentru valoroasa sa operă.  Sculpturile sale, aflate în numeroase muzee, şi marile monumente de for public, precum Monumentul ostaşului român de la Carei,  Monumentul martirilor de la Moisei, sau Sfatul bătrânilor din Baia Mare, sunt capodopere ale sculpturii contemporane, semnate de un mare artist român de talie europeană, o personalitate foarte cunoscută şi iubită în România.

Colecţia de cactuşi a marelui sculptor a  contribuit  la amplificarea celebrităţii sale.

După 1980, anul în care Vida a plecat spre veşnicie, Colecţia de cactuşi a fost donată Muzeului Judeţean Maramureş din Baia Mare, iar  ulterior,  datorită unor probleme majore legate de încălzirea serei de la casa Vida, cactuşii au fost transferaţi la serele oraşului. Dacă azi şi în viitor, băimărenii se pot mândri cu această frumoasă şi amplă colecţie, se datorează pe de o parte familiei, precum şi unor oameni care au considerat că locul ei este în Baia Mare şi nu în altă parte! Îl amintim aici cu recunoştinţă pe „prefectul” de altă dată, Gheorghe Pop, care a sprijinit această idee.

„În cursul anului 2015 au fost finalizate lucrările de amenajare a Parcului Central din Baia Mare, care are în zona mediană complexul de sere în care s-a mutat Colecţia de cactuşi Gheza Vida, ce poate deveni una din obiectivele turistice importante ale oraşului. Cu sentimente de recunoştinţă  faţă de oraşul tinereţii noastre, dăruim Complexului de sere din Parcul Central, în care se află Colecţia de cactuşi Gheza Vida, o serie de tablouri, fotografii document, înmănuncheate într-o expoziţie intitulată SCULPTORUL ŞI CACTUŞII, pe care o vernisăm în preajma zilei de naştere a marelui artist al Maramureşului şi al municipiul Baia Mare”, a spus Zoe Vida şi Acad. Marius Porumb.

Un mare artist

Vida Gheza s-a născut în Baia Mare în 23 februarie 1913. Între 1928-1931 a frecventat atelierul de pictură care aparţinea lui Martin Katz, Sarolta Kahan şi Lidia Agricola. În 1942 a fost admis la Academia de belle-arte din Budapesta. A reluat cursurile acestei instituţii în anul 1944. În 1937 a fost cooptat în conducerea unei noi asociaţii a artiştilor din Baia Mare şi a participat la prima expoziţie de grup, la Baia Mare. În luna octombrie a plecat din România spre Spania, unde s-a înrolat voluntar în Brigăzile Internaţionale pentru a lupta în războiul civil spaniol împotriva forţelor conduse de generalul Franco şi sprijinite de Germania nazistă.

În 1943 se întoarce de la Budapesta, unde studia Belle-arte, fiind concentrat de autorităţile maghiare într-un detaşament de muncă forţată pentru români, la Seini.

În 1944 îşi continuă studiile la Budapesta, la arte frumoase. Este din nou concentrat într-un detaşament de muncă pentru români, în Ungaria. Trei dintre marile sale lucrări sunt expuse la Cluj.

În 1945 s-a înrolat voluntar în Armata Română şi a luptat în campania din vest. O nouă expoziţie organizată la Cluj cuprinde lucrări ale sale, inclusiv pe cele trei expuse în 1944.

În 1946 a participat cu lucrarea Mineri la Cluj, la o expoziţie. În 1947 a participat la Salonul de pictură şi sculptură al Transilvaniei. În 1948 a expus la Expoziţia de artă plastică regională de stat a Transilvaniei.

În 1949 a continuat să expună lucrările sale în ţară, dar şi în străinătate (Moscova, Leningrad, Veneţia, Budapesta, Cairo, Damasc, Alexandria, Sofia, Paris, Belgrad, Bologna, Londra, Torino, Brno, Roma, Haga, Copenhaga). Aproape în fiecare an a continuat să sculpteze diferite lucrări, inclusiv monumente amplasate în Baia Mare.

În 1958 organizează împreună cu graficianul Vasile Kazar o expoziţie la Bucureşti, expunând pe lângă sculpturi şi linogravuri şi desene în tuş realizate de el în 1945. A participat la Bienala de la Viena.

În 1959 a expus în străinătate, la Praga, Budapesta, Varşovia şi Minsk. În 1960 a continuat expoziţiile peste hotare, prezentându-şi sculpturile la Leningrad, Cairo, Alexandria, Helsinki, Bratislava, Berlin şi Praga. În 1961 a participat din nou la expoziţii în afara ţării, la Paris, Damasc, Sofia şi Moscova. În 1963 expoziţiile sale au fost la Varşovia şi Praga.

La Belgrad s-a organizat în anul 1964 Expoziţia „Gheza Vida – Alexandru Ciucurencu”.

În 1965 a participat la expoziţia de la Bologna. În 1968 este ales vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici.

În 1973 se organizează Expoziţia Vida-Kazar la Sala Dalles din Bucureşti şi se inaugurează Monumentul Ţăranilor Martiri de la Moisei. La 1 martie 1974 este ales membru corespondent al Academiei Române. În cursul aceluiaşi an expune la Haga şi Bruxelles.

Mitropolitul Bartolomeu şi Sculptorul Gheza Vida

Teatrul Dramatic din Baia Mare a pus în scenă în stagiunea 1973/1974, în premieră internaţională (mondială) piesa Steaua Zimbrului, datorată unui dramaturg român, pe nume Valeriu Anania. Steaua Zimbrulu, poem în versuri, cu caracter istoric, are ca temă întemeierea voievodatului românesc al Moldovei, epocă în care Maramureşul  a jucat un rol esenţial. Piesa lui Valeriu Anania era un prilej cultural artistic pentru Teatrul Dramatic din Baia Mare, ce presupunea o firească componentă dinspre voievodatul maramureşeanului Bogdan, iar regia artistică datorată lui Marius Popescu a optat pentru o scenografie  semnată de sculptorul Gheza Vida, care a utilizat pentru spaţiul scenei imagini ale măştilor monumentului dedicat martirilor de la Moisei, pagină de istorie maramureşeană, evocată în ansamblul de sculpturi cu motive ancestrale sau de arhaică nuanţă medievală.

Maestrul Vida a folosit de asemenea şi detalii ale unor opere sculptate de dalta sa. În Baia Mare s-au întâlnit atunci  doi magnifici ai culturii române!