Victorie istorică la CEDO – retrocedare efectivă a 17.000 ha de pădure în 12 luni sau 61.540.966 de euro despăgubiri, în cazul Composesoratului Borşa

Printr-o hotărâre din 7 ianuarie 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat Statul Român să restituie efectiv suprafața de 17.000 de hectare teren forestier Asociației Composesorale Borşa, în termen de 12 luni. . În situaţia în care în termenul acordat suprafaţa nu va fi restituită efectiv, în acelaşi termen Statul Român trebuie să plătească Asociaţiei Composesorale Borşa 61.540.966 de euro.

Amintim că, la 8 noiembrie 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru încălcarea dreptului de proprietate al Asociației Composesorale Borșa pentru suprafața de 17.000 ha de pădure. Curtea Europeană a acordat un termen de grație de peste doi ani autorităților naționale pentru a respecta dreptul de proprietate al reclamantei și a pune în executare o sentință judecătorească executorie din 2004, care obliga Comisia locală Borșa și Comisia județeană Maramureș să restituie cele 17.000 de ha de pădure proprietatea reclamantei.

Avocatul celor din Borșa, Nicoleta Tatiana Popescu: „În acești doi ani de la prima hotărâre a Curții,  reprezentanții reclamantei au avut numeroase întâlniri cu agentul guvernamental, autoritățile locale și centrale fără niciun rezultat. Am întâlnit reprezentanți ai statului aroganți, zeflemitori și incompetenți care nu erau conștienți ce înseamnă o hotărâre de condamnare a statului român și că, dacă nu vor restitui proprietatea, cetățenii întregii țări vor trebui să plătească ei valoarea proprietății reclamantei. Funcționarii statului ne-au râs în față și ne-au spus: «ce dacă aveți o hotărâre de condamnare, instanțele au greșit, nu aveți dreptul la nimic fiindcă NU vrem noi». Este al 40-lea caz al meu câștigat la CEDO, un alt caz în care reclamanții, după zeci de ani de procese și umilințe îndurate în țară, deși aveau o hotărâre judecătorească definitivă, și-au găsit dreptatea la Strasbourg. Acum, după ce Curtea a stabilit că reclamantei trebuie să i se restituie în natură cele 17.000 de ha, în termen de 12 luni de când hotărârea este definitivă, autoritățile naționale sunt obligate să respecte și să execute hotărârea CEDO, în caz contrar Ministerul de Finanțe va achita 61.540.966 milioane de euro din banii noștri ai tuturor”.

Mihali Matei, preşedintele Asociaţiei Composesorale Borşa: „Am fost lipsiți de proprietatea noastră timp de 80 ani: 45 de ani sub regimul comunist și 35 de ani sub regimul «democratic». Ce fel de stat de drept este acela care ne încalcă proprietatea și ignoră timp de 21 de ani o hotărâre judecătorească irevocabilă? Ce fel de democrație avem când se ignoră de mai bine de doi ani o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului?”.

Av. Bogdan Ioan Tudor Todoran: „La Borșa, Statul Român, cu toată forța unor instituții locale, județene și guvernamentale corupte, şi-a umilit 25 de ani propriii cetățeni. Statul Român corupt a luptat 25 de ani, iresponsabil, cu istoria și cu identitatea sa, căci un stat nu se poate legitima fără o continuitate a unei populații și fără un teritoriu pe care aceasta l-a stăpânit. Structuri mafiote, politice și administrative au încercat 25 de ani să înfrângă acest spirit de nesupunere, de libertate, de luptă pentru proprietate. Dar Dumnezeu nu îngăduie la nesfârșit această asuprire: Statul Român a pierdut fiecare bătălie și a pierdut și războiul acesta nedrept dus de cei puternici împotriva adevărului istoric și juridic”.

Traian Băsescu şi Klaus Werner Johannis au știut despre situația Composesoratului Borşa şi nu au făcut nimic în 20 de ani.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost înființată la Strasbourg de statele membre ale Consiliului Europei în 1959 pentru a se ocupa de pretinsele încălcări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului din 1950.

După sfârșitul dictaturii comuniste din România, statul a adoptat măsuri legislative (patru legi adoptate între 1991 și 2001) pentru a permite persoanelor ale căror proprietăți fuseseră naționalizate să obțină despăgubiri, în general prin intermediul restituirii sau al compensațiilor. Pentru a pune în aplicare legislația pertinentă, în 2005 au fost înființate o nouă Comisie Centrală pentru Despăgubiri (în prezent Comisia Națională pentru Despăgubiri), precum și Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților. La sfârșitul anului trecut, la CEDO s-au dezbătut mai multe cauze cu despăgubiri pentru proprietățile naționalizate de regimul comunist și nerestituite foștilor proprietari. Reclamanții obținuseră hotărâri judecătorești definitive în favoarea lor fie pentru eliberarea titlurilor de proprietate, fie pentru punerea în posesie, fie pentru decizii de compensare. În pofida acestor

hotărâri definitive, niciunul dintre reclamanți nu a primit titluri de proprietate sau nu a intrat în posesia proprietății. Unii dintre reclamanți au susținut că nu au primit despăgubiri adecvate. În unele cazuri, s-a susținut că nu a fost emisă nicio decizie cu privire la cererile formulate. În trei dintre cazuri, titlurile de proprietate ale solicitanților au fost anulate. Suprafețele de teren la care se referă aceste cereri variază de la 0,15 ha în comuna Scărișoara, județul Olt, la 17.000 de ha în Borșa, județul Maramureș.

Pe 8 noiembrie 2022, Curtea a constatat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 (protecția proprietății) la Convenție cu privire la toate cererile care nu fuseseră radiate de pe rolul său. Curtea s-a referit la neexecutarea prelungită a hotărârilor judecătorești pronunțate în favoarea reclamanților și la lipsa unei căi de atac efective; la anularea titlurilor de proprietate ale reclamanților din cauza omisiunii statului de a pune în aplicare în mod corect legislația aplicabilă,

fără nicio compensație; și la omisiunea autorităților de a se asigura că despăgubirile acordate au fost corelate în mod rezonabil cu valoarea actuală a proprietății. Cererile au fost introduse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la diferite date, în intervalul 7 august 2017 și 9 august 2019.

Curtea s-a pronunțat pe fondul cererilor la 8 noiembrie 2022.

Prezenta hotărâre privind satisfacția echitabilă a fost pronunțată de o cameră de șapte judecători, compusă după cum urmează:

Faris Vehabović (Bosnia și Herzegovina), președinte în exerciţiu

Gabriele Kucsko-Stadlmayer (Austria),

Armen Harutyunyan (Armenia),

Tim Eicke (Regatul Unit al Marii Britanii),

Anja Seibert-Fohr (Germania),

Ana Maria Guerra Martins (Portugalia),

Sebastian Răduleţu (România),

și Simeon Petrovski, grefier adjunct de Secţie

Curtea a precizat că termenul pentru plata imediată a despăgubirilor este de trei luni. În schimb, în cazul în care reclamanții solicită restituirea bunurilor, termenul pentru executarea în natură a hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în favoarea reclamanților, obligație stabilită alternativ cu plata despăgubirilor aferente, este de 12 luni.

GAZETA de Maramureș a prezentat situația din Borșa, începând cu anul 2003

Spicuim din materialele scrise de-a lungul timpului.

Composesoratul Borșa s-a înființat prin sentință judecătorească definitivă în anul 2000, potrivit articolului 28 din Legea 1/2000, pe vechea structură a Composesoratului existent în perioada interbelică. Membri ai acestei structuri asociative au devenit borșenii, urmașii acestora, bisericile, care în 1937 erau proprietari de păduri.

 După constituire, Composesoratul a depus la Comisia locală de aplicare a Legii fondului funciar din Borșa o cerere de retrocedare a suprafeței de 17 mii de hectare de pădure. Fosta proprietate a Composesoratului nu poate fi retrocedată decât ca un tot unitar. „Avem extrase CF reactualizate în 2003. O parte a acestora sunt cu suprafețe identificate (7000 ha). Urmează să le identificăm și pe celelalte pe hărțile cadastrale. Am mai depus la Comisia județeană o cerere pentru suprafața de 19 mii de iugăre, aproximativ 12 mii de hectare. Rețineți, pentru toate aceste suprafețe avem acte doveditoare”, a declarat președintele Asociației Composesorale, Matei Mihali.  

La începutul anului 2002, a fost găsită în Borșa o arhivă cu documente de proprietate, care pentru borșeni reprezintă o comoară. În baza acestor acte, s-au întocmit dosare de retrocedare pentru toți cei care au deținut suprafețe de pădure. Spre nemulțumirea oamenilor, Comisia Locală Borșa de aplicare a Legii 18 tărăgănează soluționarea cererilor. „Acest colos, care este Regia Națională a Pădurilor, nu vrea să-și piardă din patrimoniu. Ei nu dau socoteală nimănui, deși nu sunt decât administratori. În Borșa, până la venirea comuniștilor, Composesoratul a deținut pădurile. Composesoratul a construit școli, biserici, a ajutat oamenii sărmani, dădea burse pentru elevii buni la învățătură. A fost o putere economică pentru comunitate. În Borșa s-a trăit numai din păduri. Avem terenuri agricole slabe, nu se face mai nimic. Păduri și fân, din asta s-a trăit dintotdeauna. Composesoratul dădea la fiecare om necăjit posibilitatea de a supraviețui. Se dădea lemn sau echivalentul în bani. După modificările aduse Legii 1/2000, nu se mai dă decât până la 20 de hectare, oricâtă pădure ai avut. Dar nici această suprafață nu vor să o dea. Din nefericire, vom ajunge să ne judecăm. Dacă nu se vor rezolvă aceste probleme, problemele noastre, vom cere sprijinul Statului Maghiar. Toate hărțile cadastrale în original sunt la Budapesta. Vom cere sprijinul Comunității Europene, ne vom adresa organizației Greenpeace”, a mai spus Mihali.

Era anul 2003.

A fost înființat Composesoratul Borșa, în ideea că se vor primi suprafețele de pădure luate cu japca de către comuniști. Composesoratul a căutat actele de proprietate ale borșenilor ce au deținut suprafețe de pădure. S-a ajuns până la Budapesta cu investigațiile. Acolo au fost găsite sute de acte de proprietate. În baza acestora, s-a realizat un dosar cu moștenitorii celor care au avut pădure. În total, au fost revendicate 17.000 de hectare. Composesoratul Borșa a avut de la început o puternică opoziție din partea structurilor statului (Ocolul Silvic), dar și din partea unor borșeni care au avut un simț al proprietății mai dezvoltat. Scandalurile au adus Borșa în prim-planul știrilor despre mafia lemnului. Ani de zile au fost dispute, bătăi, amenințări, procese. Composesoratul Borșa a pornit un proces finalizat la Judecătoria Aleșd. Sentința definitivă, irevocabilă și executorie, le-a dat câștig de cauză celor de la Composesoratul Borșa. Teoretic, ei ar fi trebuit să intre în posesia celor 17.000 de hectare de pădure. Ceea ce nu s-a întâmplat. Mafia pădurii, oamenii politici, administratorii locali au luptat din răsputeri să nu se pună în aplicare o hotărâre judecătorească definitivă. Liderii Composesoratului încearcă să obțină ceea ce legea le-a dat. Este un mister de ce nu se pune în aplicare o sentință judecătorească.

După mulți ani de lupte cu administrația județeană și cea națională, borșenii au ajuns la CEDO. Iar de câteva săptămâni au un rezultat favorabil, neașteptat.