Viata la tara. Europeana

Pana in 2013, agricultura romaneasca ar putea beneficia de o “perfuzie” de 10 miliarde de euro! Fondurile sunt destinate proiectelor de modernizare a agriculturii si dezvoltarii rurale, care pot fi depuse pana in 28 martie. Imbatranita agricultura romaneasca va sta in urmatorii sapte ani pe un munte de bani. “Puhoiul” de fonduri structurale a inceput sa “curga” deja peste spatiul mioritic. De cateva zile s-a dat “unda verde” Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR). Pana in 28 martie, fermierii romani pot depune proiecte la oficiile judetene de plati si dezvoltare rurala, pe trei masuri din PNDR, care vizeaza modernizarea exploatatiilor agricole, cresterea valorii adaugate a produselor agricole si piscicole, precum si dezvoltarea satelor si infrastructura rurala. Fondurile alocate acestui program vor ajunge la 10 miliarde de euro - 8 miliarde reprezentand fonduri europene, iar 2 miliarde contributia Guvernului Romaniei. Numai ca, Uniunea Europeana iti da, dar nu-ti baga in traista. Practic, succesul programului si viitorul agriculturii depinde de modul in care vor fi gestionate aceste fonduri de catre fermierii romani. Guvernantii par destul de optimisti in aceasta privinta, desi cifrele nu sunt deloc roz. Anul trecut, Romania a absorbit doar 421 de milioane de euro din cele 2 miliarde alocate de UE, adica 40% din valoarea sumelor cu care am contribuit la bugetul UE. La lansarea programului, primul ministru, Calin Popescu Tariceanu, a declarat ca: “Ma bucura foarte mult ca ministerul Agriculturii este, de cativa ani buni, foarte bine concentrat pe aceasta problema a comunicarii cu fermierii, a furnizarii de informatii, astfel incat ei sa poata sa acceseze programele cu finantare europeana sau romaneasca – subliniez sau romaneasca – in asa fel incat sa transformam in ceva real modernizarea si ea sa nu fie numai un discurs politic. In anii trecuti, stiti cat succes a avut programul SAPARD. Am continuat SAPARD-ul european cu unul romanesc, cu fonduri date, de data aceasta, de Guvernul Romaniei, iar numarul mare de proiecte este o marturie ca acest program a gasit ecou in randul agricultorilor romani, care au putut sa beneficieze de fonduri pentru modernizarea agriculturii”. Birocratia este buna. Aceasta pare a fi concluzia la care a ajuns premierul, care a cerut Ministerului Agriculturii sa aiba grija ca “activitatea dvs. sa nu se opreasca odata cu Ghidul Solicitantului. Rog ministerul sa incerce cele mai bune solutii, in asa fel incat partea birocratica sa se simplifice cat mai mult. Nu vreau, insa, sa va creez iluzii. In momentul in care accesam fonduri europene trebuie sa existe si o componenta birocratica, sanatoasa as spune, legata de modul in care sunt cheltuiti acesti bani, pentru ca sunt publici, si pe care contribuabilul roman si european ii da pentru finantarea agriculturii si ei trebuie cheltuiti eficient si mai ales corect”. Ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos, crede ca PNDR este un program bine structurat, usor de aplicat, si cuprinde tot ceea ce trebuie modernizat in zona rurala din Romania. “Acest program a fost simplificat atit pe partea de pregatire a proiectelor, cat si pe cea de primire, existand si un mecanism performant de co-finantare invatat in urma derularii programelor Fermierul si Sapard”. Pentru a facilita obtinerea cofinantarii de 10% din valoarea proiectului, printr-un credit bancar, guvernantii au solicitat o intalnire cu reprezentantii principalelor banci din Romania. In urma acesteia, ministrul Agriculturii a explicat ca: “nu mai este nevoie de scrisoare de garantie bancara din partea beneficiarului inainte de a-si depune proiectul. Dupa semnarea contractului, el se va prezenta la banca pentru a-si negocia creditul. O alta facilitate: beneficiarul sa poata sa utilizeze ca gaj, ca garantie, investitia si utilajele. Acest lucru a fost deja stabilit si printr-un act normativ, printr-o Hotarare de Guvern care a fost adoptata in aceasta saptamana in Guvern”. Numai ca, exista deja suspiciuni ca bancile, desi au incheiat acorduri cu Ministerul Agriculturii, ar putea cere garantii suplimentare fata de cele convenite cu guvernantii. “Dupa mai mult de 50 de ani, este nevoie de investitii masive in modernizare, echipare si in tot ceea ce inseamna infrastructura necesara dezvoltarii unei agriculturi competitive si performante. Ministerul Agriculturii ar trebui sa incerce sa simplifice procedurile birocratice de accesare a fondurilor” - CAlin Popescu TAriceanu Saracia s-a nascut la sat „Indicele saraciei este considerabil mai mare in zonele rurale si in randul angajatilor din agricultura. In ultimii ani, economia romaneasca s-a imbunatatit, iar gradul de saracie a scazut si el. Desi s-au inregistrat progrese semnificative in ceea ce priveste reducerea saraciei absolute, beneficiile noului val de crestere nu ajung la toate segmentele populatiei. In Romania, saracia predomina in mediul rural, peste 70% din oamenii saraci se gasesc in zonele rurale. Grupurile expuse fenomenului de saracie sunt persoane care lucreaza in agricultura pe cont propriu (32%), someri (27%), persoane care lucreaza pe cont propriu in afara agriculturii si casnicele (23%). Prin prisma varstei, incidenta saraciei este cea mai mare in randul tinerilor. Intre regiuni exista diferente substantiale de incidenta a saraciei: zonele rurale dn estul si sud-vestul tarii sunt cele mai sarace, in timp ce populatia rurala din jurul Capitalei si din partea de vest a tarii are o situatie materiala mai buna”, se arata in documentele Programului National de Dezvoltare Rurala. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro