Vezi că se poate, neicuşorule?

Acum câteva zile, în 19 iunie, a avut loc o şedinţă a Consiliului Judeţean pe care ar trebui să o trecem în calendar cu steluţă. Şi spunem asta pentru că de această dată s-a vorbit mai mult ca niciodată de chestiuni într-adevăr de interes judeţean.

Şedinţa Consiliului Judeţean Maramureş (CJ) dedicată lunii iunie nu a dat deloc semne că ar fi una deosebită în momentul în care ne-am aruncat un ochi pe ordinea de zi. Iar asta pentru că au fost mai mult „subiecte de umplutură”, fără vreun impact deosebit asupra judeţului, subiecte care ţin mai mult de caracterul birocratic. Mai exact, locul rămas liber în comisiile de specialitate în care a fost Anton Rohian (devenit între timp prefect) a fost luat de Daniela Băzărea, s-a aprobat planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţ, s-au aprobat taxele percepute de Şcoala „Liviu Borlan”, licenţe de transport spre şi de la locul de muncă, s-a dat ok pentru rezultatele finale ale evaluării anuale a managerilor unor instituţii de cultură din subordinea CJ, s-a aprobat preluarea unui imobil de la Fundaţia HHC etc.

Poate cel mai important a fost că s-a mai făcut un pas spre redeschiderea Spitalului din Şomcuta Mare, şi anume prin faptul că s-a preluat imobilul în domeniul public al judeţului şi s-a dat în administrarea Spitalului judeţean de urgenţă „Dr. Constatin Opriş” Baia Mare. Cu totul, aprobarea punctelor de pe ordinea de zi a durat cam 7 minute, cam cât ai fuma o ţigară.Însă partea importantă a început după epuizarea punctelor pentru care au fost convocaţi consilierii judeţeni. Zamfir Ciceu, preşedintele CJ, a ţinut să facă o prezentare privind propunerile Maramureşului privind proiectele care ţin de dezvoltarea strategică. Mai exact, până în 10 iulie trebuie depusă o listă cu propuneri pentru dezvoltarea până în 2020, astfel încât să putem fi luaţi în seamă din perspective dezvoltării regionale, în contextul lansării unor noi programe de finanţare europeană. Fără să-i subestimăm pe consilieri, vă spunem că în prima parte discursul lui Ciceu a avut un discurs cu o grămadă de termeni de specialitate, un discurs “profi”, ceea ce tare ne facem să credem că nu a prea fost înţeles.

Poate tocmai de aceea, la un moment dat era zumzet în sală, iar Ciceu a spus cât se poate de autoritar că dacă nu e important ce spune îi lasă pe consilieri să continue “când facem prezentări să le urmărim ca să putem face comentarii”. Apoi, Ciceu a început să vorbească şi la concret. A spus că e importantă finalizarea proiectelor începute (drumul Baia Sprie – Bârsana, reabilitarea Spitalului şi Circuitul Bisericilor de lemn), dar a făcut o trecere în revistă şi a principalelor drumuri pe care trebuie investiţii pentru ca Maramureşul să aibă legătură la culoarele europene. S-a vorbit şi despre Tunelul pe sub Gutin, de modernizarea punctului de trecere a Frontierei de la Sighet dar şi despre necesitatea de a continua politicile de mediu. Se doreşte inclusiv deschiderea unui centru de recuperare şi asistenţă socială la Ocna Şugatag.

În final, preşedintele a spus că aşteaptă şi alte idei de proiecte “că trebuie o cât mai mare paletă de proiecte ca să putem absorbi cât mai multe fonduri europene”.A luat cuvântul consilierul Nicolae Bindiu, care este unul dintre oamenii din judeţ care chiar ştie “cu ce se mănâncă” proiectele europene, şi a spus că având în vedere slaba absorbţie de fonduri de până acum, ar fi bines ă ne stabilim din timp priorităţile şi să începem elaborarea documentaţiilor necesare depunerii proiectelor. Bindiu a atras atenţia că în alte judeţe a început să se facă asta. A reamintit că unul dintre proiectele prioritare în viziunea sa este reabilitarea drumului Vadu Izei – Săcel, care ar rezolva şi o problemă rutieră dar ar veni şi în sprijinul dezvoltării turismului.

De asemenea, consilierul Bondi Gyongyike a spus: ştiu că sunt importante drumurile judeţene, dar să nu uităm de proiectul Drumului Rapid Baia Mare – Satu Mare. Nu cred că nu găsim surse să se facă 60 de km! Să nu uităm! Să nu uităm!”. Vă puteţi da şi singuri seama că vorbindu-se de infrastructură s-a trecut foarte uşor la subiectul legat de reabilitarea drumurilor naţionale. Vicepreşedintele CJ Gabriel Zetea a venit cu o serie de clarificări dar şi cu informaţii cu caracter de noutate, în sensul că se va cere rezilierea contractelor cu firmele care nu-şi fac treaba: “În ceea ce priveşte problema drumurilor naţionale şi a lucrărilor de pe DN 18, nu este vina CANDR. Firmele au semnat un contract şi trebuie să lucreze.

Dar firmele nu şi-au plătit subcontractanţii iar aceştia nu mai lucrează. După părerea mea, vina este a firmelor. S-au purtat deja discuţii cu parlamentarii şi vom merge luna viitoare să cerem rezilierea contractelor cu firmele care nu respectă contractul şi care întârzie lucrările pe DN 18”.În dezbaterea privind proiectele prioritare ale judeţului a intrat şi consilierul Marinel Kovacs, fost preşedinte CJ, care a spus că pentru finanţările ce vor veni, au început deja “luptele” în sensul că fiecare încearcă să aibă în mânecă proiecte importante şi să se orienteze unde trebuie să facă lobby.

Kovacs a spus că ştiindu-se deja sumele pentru finanţări “să fiţi siguri că mai mult decât un proiect pe infrastructură nu câştigăm! E fundamentală infrastructura dar banii sunt la fel ca data trecută. De aceea, să nu neglijăm celelalte axe pe programele de finanţare”. În final, consilierii au cerut şi pe format electronic ideile de proiecte, şi s-a stabilit că cei interesaţi vor face front comun pentru a veni şi cu alte propuneri.

Ideea este că strategia de dezvoltare trebuie depusă până în 10 iulie, aşa că unii dintre aleşii judeţului au cerut ca înainte de acest termen să mai aibă loc o întâlnire a CJ pentru a se vota prioritizarea proiectelor ce se pun până atunci pe hârtie. În concluzie, putem spune că astfel de dezbateri sunt binevenite şi că de această dată s-a vorbit în termeni realişti de şansele de dezvoltare ale judeţului. Dar de la vorbă la faptă mai este cale lungă.