Venirea lui Mesia, un moment decisiv al istoriei umane

Nasterea Mantuitorului a fost un eveniment asteptat la acea vreme de poporul Iudeu, dar putini au fost aceia care i-au inteles adevarata menire. Putini au recunoscut in Pruncul nascut intr-o iesle din Betleem pe Mesia, promisul lui Dumnezeu, cel care avea sa devina Mantuitorul lumii intregi. “In campia Betleemului, erau niste pastori, care stateau afara in camp si faceau de straja noaptea, imprejurul turmei lor. Si iata ca un inger al Domnului s-a infatisat inaintea lor si slava Domnului a stralucit in jurul lor. Ei s-au infricosat foarte tare. Dar ingerul le-a zis: Nu va temeti!, caci va aduc o veste buna, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astazi, in cetatea lui David, vi s-a nascut un Mantuitor, care este Hristos, Domnul.” (Noul Testament, Evanghelia dupa Luca, 2, 8-11) Acesta este mesajul ingerului Domnului si nu are relevanta faptul ca unii serbeaza nasterea Mantuitorului la 25 decembrie, altii la 6 ianuarie, iar altii argumenteaza ca evenimentul a avut loc la inceputul lunii octombrie, ideea este ca un astfel de caracter, a carui nastere, moarte si inviere inseamna atat de mult pentru familia umana, merita a fi sarbatorit de fiecare data cand avem ocazia. Nasterea lui Iisus Hristos a avut loc intr-un context istoric marcat de numeroase profetii referitoare la venirea sa, dar poporul in mijlocul caruia s-a nascut, nu a crezut ca El este Mesia, Cel promis. Cel care a prezis locul nasterii Sale a fost profetul Mica. “Si tu, Betleeeme, Efrata, macar ca esti prea mic intre cetatile de capetenie ale lui Iuda, totusi, din tine Imi va iesi Cel ce va stapani peste Israel si a carui obarsie se suie pana in vremuri stravechi, pana in zilele vesniciei.” (Vechiul Testament, Mica, 5,2) Betleem inseamna “casa painii, casa indestularilor”. Desi anterior i se spusese Efrata, la acea vreme se numea Betleem sau Vifleem (Viflaim), nume sub care a fost preluat de traditia populara. Desi parintii pamantesti ai lui Iisus (Fecioara Maria si Iosif) locuiau in Nazaret (localitate in regiunea Galileea), ei erau originari din Betleem, cetatea lui David (regiunea Iudea). Printr-un ordin imperial, fiecare locuitor trebuia sa “se inscrie” in cetatea sa de origine. Obligati de acest recensamant, parintii lui Iisus s-au deplasat in Betleem, care a devenit locul nasterii sale. In acest fel, vechile profetii au fost implinite. Steaua calauzitoare Sfanta nastere a fost marcata si de aparitia unei stele stralucitoare pe bolta cereasca. Trei magi (astrologi ai vremii) au interpretat aceasta ca fiind un semn al nasterii unui trimis al divinitatii si au pornit in cautarea Lui. Veniti din “Rasarit”, cei trei (Baltazar, Gaspar si Melchior, asa cum ii numeste traditia crestina) au ajuns in orasul Ierusalim, calauziti fiind de steaua stralucitoare. Crezand ca un “Imparat” nu se poate naste decat intr-un oras insemnat, precum era Ierusalimul, astrologii au ajuns la Irod, regele iudeilor, pe care l-au intrebat despre noul-nascut. Mare le-a fost mirarea, afland ca in Cetatea Sfanta nimeni nu stia despre un fiu de imparat ce tocmai s-a nascut. Nici chiar imparatul Irod nu stia si s-a tulburat mult la auzul acestei vesti, el vazand in aceasta o posibila amenintare la adresa tronului sau. Stiind ca Dumnezeu promise poporului un Mantuitor, Irod i-a adunat pe preotii de seama si carturarii norodului, de la care a aflat ca in Betleemul din Iudeea avea sa se nasca Mesia. Astfel, Irod i-a indrumat pe cei trei magi sa mearga in Betleem, caci acolo ar fi locul indicat de profeti. Iesind de la Irod, astrologii au fost calauziti de steaua stralucitoare pana la Betleem, unde aceasta s-a oprit. “Dupa ce au ascultat pe imparatul, magii au plecat. Si iata ca steaua pe care o vazusera in Rasarit mergea inaintea lor pana ce a venit si s-a oprit inaintea locului unde era pruncul. Au intrat in casa, au vazut Pruncul, cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fata la pamant si I s-au inchinat; apoi si-au deschis visteriile si I-au adus daruri: aur, tamaie si smirna.” (Noul Testament, Evanghelia dupa Matei, 2,9-11) Aceste daruri aveau menirea de a arata ca Pruncul era Mesia, cel trimis de Dumnezeu, “Mielul care va ridica pacatele lumii”. Ciprian DRAGOS