Vechiul Mall al Transilvaniei a împlinit 200 de ani

În fiecare an, de cel puţin 200 de ani de când a fost trecut în calendar se desfăşoară un eveniment cunoscut internaţional datorită mărimii, vechimii şi obiectelor tranzacţionate. Târgul de la Negreni sau Târgul Fechetău din Cluj atrage, an de an, în aceeaşi locaţie, zeci de mii de vânzători, cumpărători şi turişti pentru a descoperi alte secrete ale târgului.

În fiecare toamnă vin colecţionari, turişti şi negustori din Ungaria, Slovacia, Austria şi Germania. I s-a dus vestea de-a lungul anilor, pentru că târgul nu este promovat deloc, nici de către autorităţi, nici de operatori. Considerat cel mai vechi din Transilvania, cu o tradiţie care vine din Evul Mediu.

Pe lângă secretele de pe tejghele, multe mituri se învârt în jurul acestui eveniment anual. Câţiva participanţi au spus că însăşi Maria Theresa a înfiinţat acest târg şi că este cel mai mare târg din Europa sau cel puţin din Europa de Est. Ceea ce ştim cu siguranţă este faptul că în fiecare an, în a doua săptămână a lunii octombrie se desfăşoară acest târg şi că anul acesta a împlinit 200 de ani de când a fost trecut pentru prima dată în ,,Calendarul târgurilor”. Pe lângă târgul de toamnă din Negreni se desfăşoară şi Târgul Coaselor, care are loc vara.

Târgul este împărţit în două sectoare, una în care se vând obiecte noi, de uz general, şi alta în care se pot găsi diferite antichităţi, şi când spun antichităţi nu mă refer numai la vechituri din gospodăriile oamenilor. Şi ca să vă dau un exemplu în acest sens, anul acesta poliţia a confiscat 17 obiecte din argint, în valoare de circa 7.000 de lei, ce sunt suspectate de a face parte din tezaurul naţional şi expuse spre vânzare. Posibilitatea de a găsi obiecte cu adevărat rare şi care să fie tranzacţionate pe târgul de la Negreni, an de an, este foarte mare, dacă ştii după ce anume să te uiţi.

Din păcate, aerul vechi al târgului se pierde, dar se păstrează în toată mărimea lui prin terenul plin de noroi, gropi şi îmbulzelile din weekend. În trecut, muntenii coborau pe la amiază în târg, veneau de pe toate văile Apusenilor să-şi cumpere cojoace, butoaie, cozi de secure, căciuli de blană pentru iarnă sau mărgele de cusut pe cămăşi în lungile seri de iarnă. Acum vin toţi cu maşinile, cu trenul, cu autocarele, iar grădinile din sat devin parcări de ocazie.

Negrenii continuă să atragă meşteşugari pe care cu greu îi mai găseşti şi care se chinuie să îşi păstreze tradiţiile vii. Toţi participanţii de anul acesta care au fost prezenţi şi în alţi ani au spus că devine din ce în ce mai slab, mai puţină lume şi mai multă mâncare şi haine decât antichităţi. Cu toate acestea, târgul continuă să atragă vânzători şi colecţionari în căutare de comori.

În momentul în care ai trecut pragul târgului, îţi dai seama ce magnitudine poate avea şi cam câtă lume poate aduna un astfel de eveniment. Îţi continui mersul şi la fiecare pas vezi un alt obiect care îţi atrage privirea şi te gândeşti dacă este adevărat sau e o făcătură care să îţi scoată bani din buzunar, din păcate acest sentiment este permanent, dacă nu eşti colecţionar sau expert. Când te hotărăşti să treci pe cealaltă parte a Crişului, te întrebi câţi oameni mai pot suporta podul şi continui să mergi, la fiecare pas traversând o parte din tradiţiile româneşti aflate la vedere, sau timpul are un mers invers, cu cât te pierzi mai mult în această imensitate istorică. Din fericire acest sentiment este permanent, chiar dacă eşti sau nu colecţionar sau turist.

Şi pentru că suntem în era internetului, târgul are şi o pagină de facebook, cu o descriere foarte frumoasă despre locul deosebit, dar care încet, dar sigur, îşi pierde reputaţia de târg de antichităţi „Târgul de toamnă de la Negreni a fost aprobat oficial în anul 1815, deşi el funcţiona încă dinainte de această dată, având o tradiţie în Evul Mediu. La începuturi, Târgul Fechetău era locul unde oamenii de la munte coborau de pe văile Apusenilor să-şi cumpere căciuli groase de blană şi cojoace pentru iarnă, mărgele de cusut pe portul popular la gura sobei sau butoaie ori alte obiecte trebuincioase.

În zilele noastre, a devenit raiul colecţionarilor şi negustorilor de antichităţi, artă, mobilier, dar şi o alternativă de piaţă ieftină pentru haine, încălţăminte, obiecte de uz casnic, chiar şi legume şi fructe direct de la producător ori borcane pline cu bunătăţuri de aprovizionat cămara.