Vara culturala europeana 2007 – Romania si Olanda

Acesta este titlul activitatii maraton organizata de Biroul Cultural al Primariei Fellbach/Stuttgart, in care tara noastra si cea a lalelelor sunt prezentate in cele mai variate fatete ale identitatii lor culturale: muzica, literatura, arte plastice, folclor, dans, teatru, arte plastice etc. Printre momentele de valoare oferite cu profesionalitate de sefa acestei sectii, doamna Christa Linsenmaier-Wolf - o adevarata prietena a tarii noastre! - mentionam seara literar-muzicala din idilicele uriase pivnite ale viticultorilor din zona, renumiti in toata Germania. Lectura si bijuterii muzicale O „sala” arhiplina - peste 150 de persoane - a facut cunostinta si a aplaudat de multe ori entuziast o suita de apreciati autori romani sau originari din Romania: Nora Iuga, Eginald Schlattner, Franz Hodjak si C. D. Florescu. Moderatorul serii a fost Gerhardt Csejka (din 1986 in Germania), cunoscut critic literar, intermediar si traducator al literaturii noastre - Eliade, Norman Manea, Cartarescu s.a. - in spatiul german. Lectura a fost ornamentata cu scurte bijuterii ornamentale muzicale din repertoriul unor mari compozitori inspirati de bogata paleta a folclorului nostru - Enescu, Bartok, Ligetti - oferite de doi talentati instrumentisti ai Orchestrei Simfonice Radio a Landului Baden-Württemberg: Cristian Nas (vioara) si Rudolf König (clarinet). Prima prezentare a constituit-o cunoscuta si apreciata poeta Nora Iuga, careia i-a fost lansata nu de mult, la editura Klett-Cotta/ Stuttgart, o colectie de poeme in volumul „Gefährliche Launen” („Capricii periculoase”). Ea marturiseste, de la inceput, ca si-a dorit sa fie de fapt actrita, inclinatie ce transpare din sarmul deosebit cu care isi recita versurile despre iubire si viata cotidiana, in felul cum stie sa captiveze publicul. Rasplata nu a intarziat sa vina prin aplauzele prelungite ce i-au fost daruite. A continuat scriitorul Franz Hodjak, originar din Cluj, unde a fost lector la Editura Dacia, pana in 1992, cand s-a stabilit in Germania. Umorul lui subtil si peripetiile comice ale personajului principal al povestirii, Max - inspirat de o figura exotica celebra a Clujului, Lulu, in timpul Revolutiei din 1989, au fost gustate cu aplauze spontane la scena deschisa. A urmat o scurta pauza, agrementata cu gulas romanesc, vinuri autohtone de exceptie si discutii despre cultura romana. Last but not least Partea a doua a fost deschisa de scriitorul elvetian de origine romana (Timisoara) C. D. Florescu, ce a lecturat fragmente din cel de-al treilea roman al sau – „Maseurul orb”. Ca si in celelalte, subiectul este curiozitatea sa de a reintalni locurile natale. In calatoriile sale prin tara, el intalneste si vede doar o lume a derizoriului si decazutilor pe cele mai de jos trepte ale umanitatii: familia „de ultima speta” a unui popa de tara, ce ragaie mereu si imprastie o duhoare de usturoi, peste tot gaseste numai fete „usoare”, ce vor sa se culce cu „strainii”, in speranta unei casatorii, iar femeile mai in varsta, ce nu isi mai permit aceasta, se transforma in mijlocitoare fara scrupule pentru fiicele lor. In rest, Romania e formata pentru el din barbati betivi, traind toti decrepit, ca sardelele, in cartiere de blocuri de beton friguroase. Last but not least, Eginald Schlattner, un scriitor sui-generis, un fel de „Rousseau Vamesul” al literaturii saxone (Rosia/Sibiu) din Romania - primul roman, „Der geköpfte Hahn” („Cocosul decapitat”) i-a aparut in 1998/editura Zsolnay-Viena, la virsta de 66 de ani! Fost inginer hidrolog si actual preot evanghelic, el prezinta fara resentimente destinul minoritatii germane din Romania in perioada ocuparii tarii de rusi si impunerea „comunismului lor bolsevic” cu forta bruta. Aflam soarta unui tanar sas, de 16 ani, si fragmentul citit il urmareste in perioada tragica a pierderii situatiei sociale prospere de catre parintii sai in 1948, moment cand se si indragosteste de o fata romanca, Rodica, care si ea, la randul ei, a indurat aceeasi soarta: parinti considerati „burghezi” - tatal era consilier regal. Ei fug la Bucuresti, ocazie folosita de autor pentru a descrie o Romanie toleranta si culturala (la fel ca acum, mentioneaza el), cazuta in mainile unui fatum nemilos. Intamplarile deosebite traite de tanar si Rodica, in vizita la niste rude instarite de-ale ei in capitala, stilul plin de farmec de recreare a trecutului, comicul personajelor si o discreta auto-ironie au fost rasplatite cu aplauze entuziaste. In incheiere, doamna Christa Linsenmaier-Wolf a multumit celor prezenti pentru aceasta reusita seara culturala si i-a invitat la celelalte evenimente de calitate ale unei veri culturale romane la nivel european. Eugen COJOCARU