Utilizarea lăptişorului de matcă în diverse afecţiuni

 

 

Astfel sunt autori care îl contra-indică în sarcină. Nimic mai fals. Medicii Casei Regale din Anglia l-au recomandat Prinţesei Diana, în sarcină, împotriva greţurilor. Aşa a ajuns un produs popular în Anglia.

La fel a fost în România contra-indicat în leucemii.Dar pentru acţiunile sale antileucemice există nu numai explicaţie ştiinţifică, prin prezenţa în lăptişorul de matcă a acizilor adipic, pimelic, suberic, transdecendioic, transdecenoic şi hidroxidecanoic, ci şi practică, din fericire.

Astfel, în Portugalia, cunoscutul apiterapeut Antonio Couto tratează leucemii cronice şi acute cu lăptişor de matcă în doze mari (10 ml/zi), administrat (de preferinţă) în fracţii mici, sublingual. Avem şi noi o proprie experienţa similară. Mai găsim că este contraindicat în boala Addison, când de fapt se ştie că susţine suprarenalele.

În locul dexametazonei administrată curent bolnavilor oncologici, ar fi cu mult mai utilă administrarea de lăptişor de matcă, în scopul susţinerii măduvei hematogene şi fără efectele adverse ale corticoidului.

La fel, se afirmă că este contraindicat în afecţiuni acute infecţioase, când se cunosc efectele sale antimicrobiene şi antivirale. Menţionez experienţa unui bolnav de encefalită virală, aflat în comă, şi salvat cu doze mari (50g/zi) de lăptişor. Sau îl veţi găsi nerecomandat pentru că ar fi cancerigen, în doze mai mari de 2,5 g pe zi. Şi eu şi cei peste 100 de pacienţi ai mei cu scleroză multiplă, care au luat în medie 4-5 g de lăptişor de matcă pe zi, în ultimii 5 ani, ar fi trebuit să fim deja pe lumea cealaltă. Concluzia tristă este că unii autori de cărţi şi articole (mai ales din cele de pe Internet) nu au utilizat practic pentru ei şi pacienţi lăptişorul de matcă.

 

Prof. Bengsch (Germania), întrebat de Antonio Couto care consideră că ar fi doza maximă admisă pentru lăptişor, a răspuns zâmbind: “Dacă unui bolnav de cancer i se dau şi de 3 ori pe zi câte 50 g de lăptişor, nu e prea mult.” Afirmaţia survine din experienţa clinicienilor care nu au constatat toxicitate la administrarea lăptişorului de matcă oral. Administrarea începe cu doze mici şi creşte treptat.

Desigur însă este contraindicat persoanelor alergice la lăptişor de matcă, şi trebuie administrat cu precauţie persoanelor alergice la alte produse ale stupului.

 

În lume s-au făcut şi se fac numeroase studii cu privire la utilizarea clinică a lăptişorului de matcă, cât şi cercetări de laborator care pun în evidenţa calităţile sale excepţionale. Cele mai multe dintre ele nu sunt sprijinite de nici o autoritate, ci constituie eforturi personale sau ale unui grup de entuziaşti. O excepţie fericită o face Japonia unde lăptişorul de matcă a intrat în farmacopee, iar ministerul sănătăţii este deosebit de preocupat de utilizarea lui la nivel de masă. Aşa se face că japonezii consumă pe an circa 350 de tone de lăptişor de matcă; în cea mai mare proporţie, în jur de 80%, este importat din China.

 

În România, Prof. Harnaj a pus în biroul lui Ceauşescu un stup de observaţie, care permite să vezi ce se întâmplă în interior. Aşa l-a convins să finanţeze apicultura, cercetarea şi producţia. Simplu! Ca urmare avem cel mai vechi institut de cercetare apicolă din lume. Cu toate acestea, producţia internă de lăptişor de matcă a scăzut de la circa 5 tone anual, înainte de ’89, la câteva zeci de kilograme (Oros). Universitatea din Cluj, spre exemplu, nu mai analizează de ani de zile nici un gram de lăptişor de matcă produs în Transilvania.

 

În schimb, un alt exemplu, în Grecia s-au făcut relativ de curând studii asupra performanţelor unor sportivi care au consumat 4 g de lăptişor de matcă pe zi, cu evidente îmbunătăţiri a rezultatelor competiţionale şi a masei musculare.

 

La noi un grup foarte mic, de câţiva medici apiterapeuţi, a reuşit să demonstreze că bolnavii de scleroză multiplă pot fi trataţi prin mijloacele medicinei naturiste, în speţă api-fito-terapia, utilizând alături de altele, lăptişor de matcă crud în doze mari (4-10 ml/zi). Au fost obţinute şi RMN-uri curate, adică fără zone de demielinizare. Acest proces era considerat ireversibil până acum. Există deja un studiu clinic şi curând acest lucru va putea fi dovedit statistic.

 

 

 

În ultimul deceniu a crescut neaşteptat de mult incidenţa bolilor cerebrale şi de sistem nervos, din care depresia şi anxietatea ocupă locul I în morbiditatea generală în Europa. În unele cercetări japoneze s-a demonstrat că depresia se asociază cu scăderea ratei de multiplicare diurnă neuronală din zona profundă a creierului (hipocampus). Alte cercetări nipone au arătat capacitatea lăptişorului de matcă de a determina apariţia de noi neuroni, oligodendrocite şi astrocite, care se dezvoltă din celulele stem nervoase. Ceea ce susţine un lucru deja cunoscut din practică, anume efectele antidepresive ale acestuia.

În tratarea SLA s-au dovedit utile în practică, doze mari de lăptişor de matcă (8-10ml/zi). La copii autişti îmbunătăţeşte activitatea cerebrală (circa 2-4 ml/zi).

Deja se cunoaşte eficienţa lăptişorului în scleroza multiplă, împreună cu tinctura de propolis, veninul de albine (strict sub supraveghere medicală), polen, zeolit, alte plante medicinale, remedii Bach şi elixirele stupului.

 

Tratamentele cu celule stem injectabile, practicate în Europa şi China de ani de zile pentru scleroza multiplă, nu au salvat nici un pacient, din păcate. Costurile sunt foarte mari, promisiunile exagerate, aşteptările pacienţilor pe măsură, iar rezultatele sunt doar o îmbunătaţire a stării generale de moment, care se stinge în câteva săptămâni, probabil odată cu consumarea celulelor stem injectate.

Referitor la Alzheimer, în Japonia se vorbeşte deja de mai mulţi ani de prezenţa unui amiloid care ar declanşa apariţia bolii. Se ştie de asemenea că este implicat aluminiul, care din păcate e atât de prezent în industria alimentară şi cosmetică. În Septembrie 2012 în SUA, Suzana la Monte, neuropatolog la Şcoala Medicală Alpert a Universitaţii Brown (Rhode Island), lansează ipoteza că maladia Alzheimer ar putea fi o afecţiune metabolică, rezultat al regimurilor alimentare nepotrivite cu exprimare neurologică.

Unii specialişti s-au precipitat să redenumească această suferinţă Diabet tip 3. Recomand în tratarea maladiei Alzheimer lăptişor de matcă crud (3-4 ml/zi), polen crud (4-6 linguriţe/zi), zeolit (elimină metalele în surplus, inclusiv aluminiul) şi regim alimentar adecvat.

 

 

 

În ceea ce priveşte afirmaţia nefericită că lăptişorul de matcă ar hrăni tumorile, voi prezenta lucrurile în felul următor. În viaţă e bine să fii sincer, indiferent de costurile de moment. Eu personal declar că sunt uneori depăşită de anumite proceduri medicale în oncologie si hematologie, de medicaţia sau markerii tumorali actuali consideraţi. Dar tot la fel de bine mă gândesc că şi oncologii şi hematologii nu sunt la curent cu noutăţile în ceea ce priveşte studiul şi efectele unor produse naturale.

Dacă la noi unii doctori au afirmat public că lăptişorul de matcă “hrăneşte tumorile”, adică e cancerigen, în lumea apiterapiei este cunoscut ca fiind de fapt anti-cancerigen... Această acţiune anti-cancerigenă se datorează în mare parte prezenţei acizilor 10-OH-decenoic, 10-OH-decanoic, sebacic şi pantotenic. Pacienţii care sunt consideraţi cu şanse în maniera medicinei alopate, pot face tratamentele propuse fără rezerve. Dar cei care sunt consideraţi din start ca fiind fără şanse, pentru care motiv să mai fie operaţi, iradiaţi şi chemo-trataţi? Lăsaţi aceste cazuri disperate să-şi aleagă tratamentul, de vreme ce medicina ştiinţifică se declară neputincioasă.

 

Lăptişorul de matcă crud poate fi utilizat în oncologie şi hematologie pe două direcţii. La pacienţii care fac chimioterapie, radioterapie şi/sau corticoterapie ca adjuvant, înainte de a se observa o înrăutăţire a stării generale şi a analizelor de sânge.

Dacă starea generală s-a alterat deja, introducerea lăptişorului este mai mult decât necesară, în combinaţie cu alte remedii naturiste, după caz, cum ar fi zeolitul, propolisul şi polenul, pentru a repune cât de cât pacienţii într-o situaţie care să le permită utilizarea în continuare a tratamentului alopat. Este de preferat în locul dexametazonei, eritropoetinei şi similarelor.

Substanţe din lăptişorul de matcă similare cu giberelinele, auxinele şi citokinonele, sunt responsabile de susţinerea compartimentelor eritropoietice, granulopoietice şi trombocitopoietice. 

A doua cale de acţiune, în ideea unui tratament naturist 100% al cancerului, este în combinaţie cu alte mijloace şi metode cu valoare antitumorală cum ar fi zeolitul, propolisul, obligeana si rostopasca, dietoterapie, acupunctura, apipunctura, ş.a.

 

 

 

Legislaţia românească permite oricărui procesator care ambalează în România un produs importat ca materie primă, să se declare producător. Evident, produsul devine românesc... Pe aceasta speculaţie legislativă se bazează o întreagă pseudo-producţie de alimente şi suplimente. Firme dotate cu spaţiu de depozitare şi bani pentru reclamă umplu rafturile magazinelor cu “bunătăţi”.

Lăptişorul de matcă din Europa provine în proporţie de peste 90% din China. Pe de altă parte este produsul apicol cu cea mai mare volatilitate a preţului.

 

Îl puteţi cumpăra de la sursă cu 1 dolar, 50 de grame, sau cu 10 dolari. Depinde ce vreţi să cumpăraţi. În Europa ajunge să fie vândut cu 10-20 de euro, 50 g, cum e în România, sau 100-150 de euro, în Franţa, pentru aceeaşi cantitate. Recordul îl deţine Macedonia, unde 50 de grame de lăptişor de matcă din producţie locală ajunge la 250 de euro. Aşa că, în mod evident, cumpărătorii sunt bulversaţi şi nu ştiu ce să aleagă. Repet: toate studiile realizate în Japonia sunt făcute cu lăptişor de matcă importat, în primul rând din China şi în mai mică măsura din Taiwan.

Problema e: de unde din China? Dacă alegi doar oferte de pe Internet, cele mai ieftine, în mod sigur primeşti un produs de slabă calitate. Sigur, unii dintre cititori se vor întreba în ce măsura am dreptate, pentru că au consumat lăptişor de matcă din mai multe surse şi s-au simţit bine.

Aduceţi-vă aminte ce spunea Domnul Ilieşiu: “doze homeopatice (adică foarte mici-n.n.) pot declanşa şi genera stări de bine”. Dar de aici şi până la tratarea unor pacienţi cu suferinţe grave, poate fi o distanţă. Pe acest lucru se şi bazează “industria” apicolă şi simplii comercianţi. Ei ştiu că produsul, oricât ar fi de prost, până la urmă dă nişte rezultate, se simte o îmbunătăţire. Dar pentru oamenii care au suferinţe grave, sau şi mai rău, au zilele numărate, este stringent să le poţi oferi un lăptişor de matcă de bună calitate.

Acesta este motivul pentru care, profitând de faptul că anul trecut Conferinţa Internaţională Apimedica s-a desfăşurat în China, m-am deplasat acolo cu ceva timp înainte, special pentru a sta de vorba cu o serie de producători locali şi ca să văd cu ochii mei o serie de capacităţi de producţie. De acolo m-am îndreptat spre Japonia ca să-mi confirm sau să-mi infirm bănuielile în legătură cu calitatea unor mostre de lăptişor de matcă. Abia în felul acesta poţi să ai o imagine clară asupra a ceea ce poţi cumpara dintr-o ţară precum China.

Cu toate acestea, pentru a avea convingerea că loturile de produse respectă în timp calitatea iniţială, o altă mare problemă, este preferabil importul de lăptişor de matcă din China prin Germania, cu toate cheltuielile aferente, dintr-un motiv simplu: analizele de laborator care pot evidenţia corectitudinea produsului sunt dificil de realizat la noi. În schimb în Germania, ţară riguroasă, unde lăptişorul este asimilat medicamentelor, analizele se fac pentru fiecare lot cu exigenţa corespunzătoare.

 

Precum este multă miere falsă pe piaţă, la fel există şi lăptişor contrafăcut. Falsificarea “naturală” a lăptişorului de matcă se face, în modul cel mai elaborat, prin mixare cu triturat de larve de matcă şi albină. Iar în mod banal, cu ou sau gălbenuş de ou, amidon etc. Modificările fizico-chimice şi analizele microscopice pot pune în evidenţă aceste falsuri. Lăptişorul de matcă conţine o serie de impurităţi care îl fac identificabil ca origine. Nu există lăptişor de matcă pur. Grăuncioarele microscopice de polen din lăptişor pot fi identificate şi pot da o indicaţie geografică prin faptul că anumite plante se găsesc doar în anumite areale; flora Chinei prezintă mari diferenţe faţă de flora noastră.

 

Mai delicată este situaţia lăptişorului care, aparent fizico-chimic, este în regulă, dar este slab calitativ, pentru că stupii sunt hrăniţi artificial cu zahăr şi soia, activitatea albinelor este limitată pentru a reduce drastic consumul, albinele sunt tratate medicamentos deoarece inevitabil se îmbolnăvesc ori sunt sensibile la paraziţi, totul în scopul unei producţii cât mai mari. Se mai practică şi o adulterare chimică, mai greu de evidenţiat, căci necesită laboratoare performante; de exemplu, adăugarea de acid 10-OH-decenoic, cu valoare antitumorală, care permite creşterea preţului la sursă, etc. Este până la urmă lesne de înţeles că un produs bun nu stă pe orice raft.

 

 

În România, Prof. Harnaj a pus în biroul lui Ceauşescu un stup de observaţie, care permite să vezi ce se întâmplă în interior. Aşa l-a convins să finanţeze apicultura, cercetarea şi producţia.