Urmasul primarului Turman modeleaza Suedia

Este arhitect, grafician, caricaturist, pasionat de aeromodelism si descendent al prestigioasei familii Thurman din Baia Mare care a contribuit decisiv la actuala forma a Turnului Stefan si promovarea ideii de a realiza o colonie a pictorilor in Baia Mare. Intr-un interviu acordat GAZETEI, Zoltan Thurman vorbeste despre stramosul sau, fostul primar al Baii Mari, Oliver Turman, politica „de buldozer” a lui Ceausescu, Turnul lui Stefan si multe altele. Zoltan Thurman s-a nascut la 1 Mai 1944, in Baia-Mare. A absolvit Institutul Politehnic Cluj si Institutul de Arhitectura "Ion Mincu" Bucuresti. A urmat un Curs Postuniversitar in "Sistematizarea Teritoriului si a Localitatilor” in Bucuresti. In 1987 a acceptat exilul in Suedia. Intre 1987- 1989 a frecventat diferite cursuri de limba suedeza si a sustinut un examen la Institutul Tehnic din Stockholm pentru recunoastera Diplomei de Arhitect din Romania si aprobarea efectuarii oricarui tip de lucrare de arhitectura in Suedia. A absolvit apoi alte doua cursuri postuniversitare la Institutul Tehnic Chalmers "Conducator si coordonator de proiect" si ”Proiectarea oraselor dupa cerintele ecologice". A participat la numeroase expozitii cu lucrari de architectura si sistematizare. Este membru al organizatiei INTERNETARCHITECTS. Reporter: Cum v-a influentat cariera orginea dvs. sociala? V-a ajutat descendenta din prestigioasa familie Thurman sau dimpotriva? Zoltan Thurman: Si, si. In anii ‘50 nu mi s-a permis sa vorbesc despre originea mea. Tatal meu, cu diploma de profesor in buzunar, a lucrat ca ajutor de miner. Pe mine, conducerea scolii m-a linistit ca n-are rost sa invat, ca n-am sanse la facultate. Iubirea mea pentru aviatie si activitatea mea de aeromodelist m-a ajutat sa trec peste aceste obstacole. Pot sa spun ca am fost norocos, ca inainte sa dau admitere la facultate s-a sters conditionarea admiterii, de originea sociala. Anii cei mai frumosi din viata mea sunt anii de studentie din Bucuresti. Ca student, am simtit prima data ca originea mea este apreciata. Rep.: Cel mai important proiect la care ati participat ca arhitect in Romania? Dar in Suedia? Z.T.: Sistematizarea municipiului Targu-Mures. Dintre cladirile proiectate de mine, greu pot sa aleg, pe fiecare le iubesc ca un parinte propriul copil si sunt mandru de ele. Totusi, am sa amintesc un monument minuscul cu titlu de “Maternitate”, lucrare facuta in colaborare cu scriitorul, pictorul, sculptorul, filosoful, profesorul universitar Ion Vlasiu. Lucrarea cea mai importanta din Suedia, finalizata tot la Bucuresti, este o lucrare teoretica cu titlul: “Evolutia spatiului fizic al locuintei si spatiul spiritual al caminului” - Locuinta si sentimentul de acasa”. Rep.: Cum se impaca arhitectura cu aeromodelismul? Z.T.: Nici nu va imaginati cat de mult! Pentru a construi un aeromodel, in primul rand, trebuie facut un proiect. Aeromodelul are o structura ca orice casa, are o estetica la fel ca orice casa. Aeromodelul este un obiect care trebuie sa fie in perfecta concordanta cu microclimatul, dar si cu schimbarile generale ale aerului (miscarea, temperatura, umiditatea). Asta este valabil si pentru cladiri. Realizarea unui aeromodel necesita munca migaloasa si de precizie. Un aeromodelist este atat un manufacturist, dar si un savant care trebuie sa cunoasca mecanica, fizica, estetica si altele. La ora actuala, lumea este plina de savanti, dar greu poti sa gasesti un manufacturist. Eu cred ca in orice meserie aeromodelismul din copilarie poate sa fie de mare folos. Rep.: Despre originile suedeze ale "politicii de buldozer" a lui Ceausescu? Z.T.: In urma cu 150 ani, Suedia a fost tara cea mai saraca din Europa. Pe acele vremuri, visul cel mai indraznet al unui suedez de clasa mijlocie era sa ajunga in Romania, la Galati sau Braila. Dupa cele doua razboaie mondiale, Suedia a devenit tara cu cel mai mare venit pe persoana. Si, automat, a devenit un model pentru majoritatea tarilor din Europa. Prin promovarea politicii de hibrid, Suedia a trebuit sa dea exemplu lumii, si in constructii de locuinte si urbanism. Un important program politic s-a concretizat in programul “Milioane de locuinte” (Milljonprogram). Cand contradictia dintre cartierele noi din jurul oraselor istorice era evidenta, atunci s-a trecut la "surubul suedez", prin demolarea zonelor centrale, atat din Stockholm, cat si din celelalte orase. Acest capitol, a modelului suedez, era in perfecta concordanta cu straduintele lui Ceausescu, care, personal, a vizitat Guvernul, Regele si Academia Suediei pentru a gasi noi inspiratii. Rep.: Credeti in teoriile potrivit carora Turnul Stefan ar fi inspirat de Turnul vechii Primarii din Praga, sau, mai degraba, in cele care sustin ca Turnul este de inspiratie maramureseana, iar sursa de inspiratie ar putea fi biserica din Surdesti? Z.T.: Dupa moartea lui Oliver Turman, a fost publicat un articol in care se sustinea ca noul acoperis al turnului reprezinta o vulgarizare a goticului, realizata de un amator, si ca ar fi fost inspirat de turnul vechii primarii din Praga. Aceasta afirmatie a fost preluata, in anii urmatori, de diversi specialisti, atat maghiari, cat si romani. Eu am prezentat un referat de specialitate din care amintesc ca, din cate stim, nici primarul Oliver Turman, si nici tanarul inginer Otto Stehl (proiectantul acoperisului) nu au fost niciodata la Praga. Exista, in schimb, multe detalii care dovedesc ca forma actuala a turnului este de inspiratie locala, si anume: Familia Turman frecventa baile carbogazoase de la Danesti, loc de unde se deschide o perspectiva deosebita asupra minunatei biserici din Surdesti. Cu siguranta, Oliver Turman a admirat de multe ori acest monument de arhitectura taraneasca, inzestrat cu o vigie cu coridor de straja, cu patru turnulete in colturi si acoperit in mai multe ape. Dupa mine, aceasta biserica ar putea fi una din sursa de inspiratie pentru forma actuala a Turnul Stefan din Baia Mare. Numerosi specialisti gasesc de remarcat acest lucru, printre care amintesc pe prof. univ. dr. arh.Vasile Mitrea, cat si prof. univ. dr. arh. Hanna Derer. Rep.: Credeti ca se face destul pentru memoria primarului Oliver Thurman, care a avut o contributie decisiva la actuala forma a Turnului, dar si la promovarea ideii de a realiza o colonie de pictura in Baia Mare? Z.T.: In periada cat a fost primar Oliver Turman, orasul a parcurs o evolutie ascendenta, devenind cunoscut in toata lumea datorita coloniei de pictura din Baia-Mare. Insa, pentru oras, este deosebit de important ca in acea perioada a fost cuplat cu reteaua feroviala, ca s-au construit numeroase cladiri, printre care amintesc reconstructia la forma actuala a Turnului Stefan. Reconstructia acestui turn, realizata in anul 1896, este un exemplu stralucit al felului in care arhitectura taraneasca romaneasca, arhitectura militara saseasca si arhitectura nobiliara maghiara din Transilvania, atunci cand se intalnesc si se contopesc intr-o unitate organica, devin o forta magica, apta sa patrunda in cultura mondiala. Propun ca in textul noii placi comemorative sa fie trecuta si reconstructia din 1896, cu mentionarea numelui lui Oliver Turman care, prin straduintele sale, a dat orasului Baia Mare acest turn atat de specific. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro