Uninominalele,loteria notorietatii politice

Alegerile parlamentare din toamna vor fi un examen pentru romani. Insa, cu trei luni inainte de vot, am constatat ca nu se cunoaste modul in care se vor atribui mandatele de parlamentari. GAZETA de Maramures v-a prezentat, numarul trecut, o varianta locala a pozitionarilor strategice facute de partidele importante pentru cea mai importanta batalie politica, parlamentarele din noiembrie 2008. Foarte multi cititori ne-au solicitat lamuriri suplimentare cu privire la modalitatea de atribuire a mandatelor, pentru ca deja au aparut opinii, uneori exprimate vehement, cum ca in (aparent) complicata problema a alegerilor ar conta cel mai mult ba marimea colegiilor, ba exclusiv numarul de voturi sau pozitia din clasamentul candidatilor dintr-un anumit colegiu. Una peste alta, sunt necesare cateva explicatii, mai ales din perspectiva adevarului, apoi din necesitatea de a nu risipi energii alungand „demonii” unor prejudecati ce se pot naste din necunoastere si superficialitate. Este necesar sa reiteram „spiritul” acestei legi, a votului uninominal, cu toate ca au existat, anul trecut, dezbateri publice interesante pe marginea legii uninominalului. Amintim si de esecul referendumului national cu privire la o alta varianta de vot uninominal. In concluzie, opinia publica nu a retinut „esenta”si consecintele imediate ce deriva din aceasta schimbare legislativa. Esenta Legii 35/2008 pastreza elementele definitorii prevazute de o varianta initiala a acesteia promovata de societatea civila, respectiv reprezentarea tuturor voturilor valabil exprimate pentru partidele care trec pragul elecoral. Astfel, se evita anomalii ale democratiei parlamentare - precum cazul ipotetic al unei proportii de 70% din mandatele parlamentare rezultate din 40% din voturi, sau chiar mai mult. In varianta respinsa la referendum, discrepanta ar fi putut fi chiar mai mare, iar vointa a 20-40% din votanti sa nu se regaseasca in mandate parlamentare. Trebuie mentionat ca nu detaliile tehnice au facut ca referendumul sa fie respins, ci relativa indiferenta a votantilor pentru aceasta chestiune, cat si crunta lor indiferenta fata de clasa politica. Cum se constata rezultatele alegerilor? In prima etapa, dupa numararea voturilor si intocmirea proceselor-verbale finale in circumscriptii (judete), rezultatele se centralizeaza la nivel national de catre BEC, pentru a se porni la operatiunile de a) identificare a celor care au depasit pragul electoral (5%), b) atribuire a mandatelor ce reprezinta minoritatile nationale (conform Constitutiei), in numar de 18, separat pentru Camera Deputatilor si Senat. Ca noutate pentru acest an, accesul in cel mai inalt for decizional se poate face prin indeplinirea cumulativa a conditiei obtinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si 3 colegii pentru Senat din partea unui partid politic. Minoritatile nationale vor fi reprezentate in Parlament de catre aceia care au obtinut cel mai mare numar de voturi, cu conditia ca acea minoritate sa fi obtinut cel putin 10% din coeficientul electoral national. Acesta este rezultatul impartirii dintre numarul total de voturi valabil exprimate, la numarul de locuri in Parlament (sau numarul de colegii, pentru fiecare Camera). A doua etapa. Dupa ce s-au stabilit de catre BEC mandatele ce revin minoritatilor si partidele calificate pentru accederea in Parlament, urmeaza atribuirea mandatelor la nivel de Circumscriptie (judet in cazul nostru). Separat pentru cele doua camere, Biroul Electoral de Circumscriptie (un fel de BEJ) stabileste coeficientul electoral al circumscriptiei, prin impartirea sumei voturilor valabil exprimate a tuturor partidelor ce au trecut pragul electoral, la numarul de colegii uninominale din judet. Apoi, pentru fiecare competitor electoral (partid, alianta etc.) se stabileste numarul de mandate ce vor fi atribuite acestuia in aceasta etapa, prin impartirea totalului voturilor acelui competitor la coeficientul electoral de circumscriptie, retinandu-se doar numarul intreg. Simulare, Camera Deputatilor Nu foarte departe de realitate, putem presupune ca in Maramures vom avea 4 competitori, ce isi vor disputa cele 7 locuri pentru Parlament, astfel: Partidul A – a obtinut 50.000 voturi (total, in toate cele 7 colegii pentru Camera Deputatilor) Partidul B – a obtinut 45.000 voturi Partidul C – a obtinut 40.000 voturi Partidul D – a obtinut 10.000 voturi Suma tuturor acestor voturi valabil exprimate va fi de 145.000 de voturi (cele ale partidelor ce nu au trecut pragul electoral nu intra in calcul). Coeficientul electoral de circimscriptie este dat de raportul 145.000/7, adica de circa 20.700. Putem afla cate mandate obtin aceste partide in aceasta etapa, astfel: Partidul A – 50.000 voturi / 20.700 = 2,4154... Partidul B – 45.000 voturi / 20.700 = 2,173... Partidul C – 40.000 voturi / 20.700 = 1,9323... Partidul D – 10.000 voturi / 20.700 = 0,4830... Observam ca in aceasta etapa se atribuie doar 5 mandate (din 7 colegii) dintre care 2 la partidul A, 2 la partidul B si unul la partidul C, restul urmand a fi atribuite in ultima etapa. Care colegii se atribuie acestor trei partide? Pentru a determina acest lucru, se va face un clasament al tuturor candidatilor din toate cele patru partide, in ordine descrescatoare, prin clasarea functie de raportul dintre numarul de voturi obtinut de fiecare si coeficientul electoral de circumscriptie. Astfel, daca simulam pe niste cifre abstracte (cat s-a putut diferite si „rotunde”) vom avea ceva de genul: Clasament si determinarea colegiilor: Asa cum au reiesit din calculele initiale, au fost atribuite toate cele 5 colegii la nivel de circumscriptie electorala. La fel se procedeaza si pentru Senat, doar ca vor fi trei colegii si un coeficient electoral de circumscriptie mult mai mare. A treia etapa. Se poate observa ca doua colegii nu au fost atribuite niciunui competitor politic (in cazul nostru Colegiul 1 si Colegiul 6), acestea urmand a avea castigatori „oficiali” printr-o clasare nationala a competitorilor. In aceasta etapa, legea spune ca se insumeaza pe intreaga tara (separat pentru fiecare camera) voturile neutilizate si pe cele inferioare coeficientului electoral al circumscriptiei electorale, pentru toate partidele. Apoi, numarul voturilor obtinute pentru fiecare partid se imparte la 1,2,3... etc., facandu-se atatea operatii de impartire cate mandate nu au putut fi repartizate la nivel judetean (de circumscriptie). Din caturile rezultate din impartire, indiferent de competitor, se clasifica in ordine descrescatoare (la fel ca etapa a doua), pana ce se ajunge la atribuirea mandatelor ramase in joc. De fapt, fiecarui partid politic i se repartizeaza atatea mandate de deputati, respectiv senatori, de cate ori coeficientul electoral pe tara se cuprinde in numarul total de voturi rezultat prin insumarea celor neutilizate si a celor inferioare coeficientului electoral de circumscriptie. Fiind dificil de simulat in cifre aceasta etapa, ramane doar sa subliniem importanta numarului de voturi pe care le castiga un candidat, importanta faptului ca toti candidatii unui partid politic sa fie valorosi pentru ca si suma voturilor acelui partid sa fie mare, precum si distanta dintre candidatii partidelor din acelasi colegiu uninominal. Concluzii necesare Pe langa procesul relativ complicat de calcul al mandatelor ce raman a fi repartizate prin formula matematica ce va ajunge celebra, mai facem cateva precizari. Pe mai multe posturi de televiziune, in emisiuni dedicate alegerilor parlamentare, multi politicieni si-au dat cu presupusul cu privire la modul in care vor fi repartizate mandatele la nivel national. Cel mai des se spune ca poate iesi un deputat cu: „cinci la suta, iar unul cu 20 la suta ramane acasa”. Teoretic, exista o astfel de posibilitate, dar pentru ca ea sa fie realitate ar trebui indeplinite mai multe conditii. Este aproape imposibil ca aceste conditii sa fie indeplinite simultan, deci nu vom avea situatii „impotriva naturii”. Repartizarea se va face in ordinea voturilor obtinute si pentru cei care au depasit pragul electoral. La modul simplist spus, este nevoie ca fiecare candidat sa obtina cat mai multe voturi. Cei harnici, cei cu notorietate vor fi avantajati in fata unor necunoscuti sau a unor politicieni „de doi bani”. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro