Unanimitate in UE

Unanimitatea presupune adoptarea unei decizii in Consiliul UE printr-un consens intre toate Statele Membre. Daca la inceputul activitatii celor trei Comunitati Europene, unanimitatea era necesara pentru adoptarea deciziilor in majoritatea domeniilor, numarul acestora a scazut incontinuu, incepand cu prevederile Actului Unic European intrat in vigoare in 1987. In functionarea primului pilon al Uniunii Europene (Comunitatea Europeana), in Consiliul Uniunii Europene, deciziile sunt luate, de regula, prin vot in majoritate calificata. In ceea ce priveste politica externa si de securitate comuna si cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala, deciziile sunt luate, in mare parte, prin metoda interguvernamentala, fiind necesar un vot in unanimitate. Tinand cont de extindere si de faptul ca unanimitatea este greu de atins intr-o Uniune cu aproape 30 de state membre, Constitutia Europeana, in curs de ratificare, generalizeaza folosirea votului in majoritate calificata. Votul in unanimitate este insa pastrat in aproximativ 60 de domenii, precum impozitarea legata de piata interna sau standardele minime de securitate sociala. In unele cazuri, s-ar putea trece de la votul in unanimitate la votul in majoritate calificata, printr-o clauza de „tranzitie”. Gavril ARDUSATAN