Un senator pentru mineritul maramureşean

Reporter: Ce ne puteţi spune despre amendamentele propuse la proiectul de OU a guvernului privind preluarea de către AAAS a creanţelor administrate de ANAF, prin organul fiscal competent, la CNMPN Remin Baia Mare?

Sorin Bota: Amendamentele le-am depus în cadrul Comisiei de Buget-Finanţe-Bănci, de la Senat la OU referitoare la Remin. Legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă este pe circuit la Senat, urmează să plece spre Camera Deputaţilor. Sper ca la toamnă să iasă de acolo cu amendamentele aprobate.

În esenţă, amendamentele vin să reglementeze modalitatea prin care Reminul îşi stinge datoriile faţă de unităţile administrativ-teritoriale din Maramureş, datorii înregistrate la masa credală până la intrarea în insolvenţă şi ulterior acelei date. Aceste datorii sunt constituite din impozite şi taxe către bugetele locale din localităţile unde Remin îşi desfăşura activitatea. Totalul acestor datorii ale Remin către UAT-urile din Maramureş este de 65 de milioane de lei, o sumă importantă pentru bugetele locale. De exemplu, primăria Cicârlău are de încasat 1,1 milioane de lei, respectiv 11 miliarde de lei vechi, o sumă importantă pentru Cicârlău, având în vedere veniturile care intră în bugetul localităţii.

Dacă aceste sume ar fi încasate de către primărie, ar exista şi un impact pozitiv resimţit de către maramureşeni.

Modalitatea concretă ar fi ca ce există pe teritoriul localităţii şi aparţine Reminului să se compenseze în urma evaluării care există deja făcută la Remin cu ocazia reinventarierii bunurilor. Sau, se poate face o nouă evaluare, agreată de ambele părţi. Iar dacă sumele nu sunt suficiente pentru aceste compensări, Remin rămâne în continuare dator localităţilor în cauză, dar cu sume mai mici.

Aceste amendamente sunt foarte greu de pus în aplicare, având în vedere procedura de insolvenţă în care se află Remin, dar eu sper ca până la toamnă şi problema insolvenţei Remin să se rezolve într-un fel sau altul. Ori se iese din insolvenţă, ori se va trece la un plan de reorganizare, aprobat de judecătorul sindic, în care să se ţină cont de această soluţie.

Rep.: Având în vedere eforturile pe care le face Guvernul pentru a redeschide activitatea în mineritul neferos, se poate spune că amendamentele senatorului Sorin Bota se mulează pe această intenţie?

S.B.: Noi, în programul nostru electoral, am susţinut redeschiderea mineritului în Maramureş şi, în mod cert, amendamentele mele vin să cureţe Remin de datoriile pe care le are în contabilitate. Repornirea şi aşezarea Reminului în circuitul economic al societăţilor comerciale nu se poate face cu un balast din trecut. Reminul nu poate începe activitatea atâta timp cât nu îşi achită datoriile şi nu îşi stinge, într-un fel sau altul, obligaţiile faţă de terţi. Soluţia propusă de mine vine să rezolve problema rapid şi eficient pentru o parte a acestor datorii.

Rep.: De ce nu se poate folosi o metodă de genul „ştergerea datoriilor”, având în vedere că statul este unicul acţionar la Remin?

S.B.: Autonomia locală presupune că statul nu poate interveni în bugetul primăriei respective. Dacă s-ar face aşa ceva, ar fi o concurenţă neloială din partea statului, ceva de genul: de ce să intervină statul pentru Remin, şi nu şi pentru cetăţeanul plătitor de taxe şi impozite? Trăim într-o ţară în care nu se pot face discriminări privind taxele şi impozitele datorate statului. Eu am iniţiat un proiect de lege cu privire la stingerea datoriilor, renunţarea la penalizări şi dobânzi, dacă îţi plăteşti datoriile, dar pentru toată lumea, nu doar pentru o persoană fizică sau juridică. Statul ar putea veni cu o astfel de amnistie, dar pentru toată lumea. În schimb, s-ar putea, de exemplu, ca statul să compenseze cu anumite sume către bugetele locale. Adică, ar fi alocate sumele datorate de către Remin spre alte capitole ale bugetului, iar primăriile respective ar renunţa la pretenţiile către Remin.

Este o soluţie care nu cred că va fi realizată de către Guvern. Spun acest lucru deoarece am discutat cu primarii din aceste localităţi, mare parte sunt în Colegiul meu, ei încearcă de ani de zile să obţină în contul acestor sume terenuri sau clădiri ale Remin, aflate în localitatea respectivă. Dar aceste active nu pot fi primite, nu pot fi date.

Rep.: Atunci, de unde ar putea Remin să facă o compensare? Nu are bani!

S.B.: Are bani! A vândut recent pirita de la Şuior şi trebuie să primească 53 de milioane de euro. UAT-urile trebuie să primească 4,5% din această sumă. Din câte ştiu eu, acesta este procentul înscris la masa credală. Cu siguranţă, acest procent va fi suficient.

Rep.: Dar achitarea datoriilor către creditori nu se face într-o anumită ordine, iar primăriile sunt undeva la coada listei?

S.B.: Ba da, într-o anumită ordine şi pentru toţi, procentual. Dacă rămân bani, primeşti, dacă nu, nu primeşti!

Rep.: În altă ordine de idei, se mai aude ceva de problema redeschiderii mineritului?

S.B.: Există investitori străini interesaţi de această activitate, unii dintre ei sunt prezenţi în Maramureş, îşi fac propriile prospecţiuni şi analize cu privire la potenţialul pe care zona noastră îl prezintă. Sunt convins că vor veni şi propuneri concrete de colaborare, într-un fel sau altul. Este clar că Reminul va fi, va rămâne o entitate economică, care va gestiona în numele statului bazinul minier, dar mă îndoiesc că statul va face angajări prin intermediul Reminului să redeschidă mineritul în formula în care a existat până acum. Probabil, va exista o formulă de asociere, concesionare a perimetrelor miniere, în care firmele private să investească, să finanţeze. Deja există un investitor pe piaţă, mă refer la Romaltyn, societate care se ocupă de ce este la suprafaţă. Problema celor care vor lucra fie la suprafaţă, fie în subteran este de a oferi garanţii şi condiţii de respectare a mediului, acum şi pentru viitor.

Rep.: Ar fi important pentru Maramureş redeschiderea activităţii miniere?

S.B.: Foarte important! Nu mă refer doar la locurile de muncă, câteva mii, ci şi la veniturile care vor rămâne în judeţ.  

Amendamentele lui Bota

La art. 2 se introduc trei alineate noi în continuare, cu următorul cuprins:

(3) Creanţele bugetare care aparţin unităţii administrativ teritoriale faţă de „REMIN” S.A., înregistrate în Tabelul definitiv consolidat al creanţelor din procedura de insolvenţă a debitoarei, precum şi creanţele născute după data deschiderii procedurii de insolvenţă şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor compensa financiar şi contabil cu contravaloarea activelor aparţinând „REMIN” S.A. şi aflate pe teritoriul fiecărei unităţi administrativ- teritoriale.

(4) În cazul în care creanţele unităţilor administrativ-teritoriale nu vor fi acoperite de valoarea clădirilor şi terenurilor care fac obiectul compensării „REMIN” S.A., urmează să achite diferenţele în urma unei eşalonări negociate de către părţi.

(5) Unităţile administrativ teritoriale împreună cu „REMIN” S.A. vor angaja un expert evaluator plătit de ambele părţi pentru evaluarea activelor care vor face obiectul compensării. Compensarea activelor la valoarea rezultată din evaluări se va face pe bază de proces verbal de predare-primire. Data întocmirii procesului verbal va fi data la care părţile îşi vor înregistra în contabilitatea proprie compensarea. În cazul în care una dintre părţi nu agreează valoarea rezultată în urma evaluării se va adresa instanţelor în drept pentru reglementarea situaţiei.

„Trăim într-o ţară în care nu se pot face discriminări privind taxele şi impozitele datorate statului. Eu am iniţiat un proiect de lege cu privire la stingerea datoriilor, renunţarea la penalizări şi dobânzi, dacă îţi plăteşti datoriile, dar pentru toată lumea, nu doar pentru o persoană fizică sau juridică. Statul ar putea veni cu o astfel de amnistie, dar pentru toată lumea. În schimb, s-ar putea, de exemplu, ca statul să compenseze cu anumite sume către bugetele locale. Adică, ar fi alocate sumele datorate de către Remin spre alte capitole ale bugetului, iar primăriile respective ar renunţa la pretenţiile către Remin”.

 

Sorin Bota