Un sef pentru Muzeul de Etnografie!

Situatia de la Muzeul Judetean este exploziva. Dupa o sedinta de Consiliu Judetean in care s-a votat, intr-un final tensionat, reorganizarea Muzeului in trei entitati distincte: Muzeul de Istorie si Arheologie, Muzeul Etnografic si Muzeul de Arta - a inceput nebunia. Grupul consilierilor PSD a amenintat ca va contesta hotararea in contencios administrativ, iar matusalemicul director Grigore Man a declarat ca va contesta si el decizia in instanta. Pe langa aceste actiuni, mai mult sau mai putin declarative, au inceput sa apara presiuni de tot felul si din tot spectrul politic. Din acest punct de vedere, unitatea consilierilor din cadrul Aliantei s-a spulberat precum o papadie. Punctele care produc discordie in randul consilierilor - si nu numai - sunt directorii interimari care vor ocupa fotoliile Muzeelor de Istorie si de Etnografie. Cei propusi in sedinta de CJ au cazut la vot, iar alte nominalizari nu au intrunit consensul din varii motive. Unele, chiar urate. Dar asupra acestor aspecte vom reveni. Problema cea mai discutata in plenul sedintei de CJ si dupa a fost daca este oportuna reorganizarea Muzeului Judetean. Am incercat sa aflam ce inseamna de fapt un Muzeu Judetean, cate sunt in tara si care este trendul european, avand in vedere ca am intrat in marea familie europeana. Rezultatele acestei documentari sunt senzationale, in contextul scandalului existent, si demonstreaza ca argumentele pesedistilor si a celor care se opun din rasputeri sunt fara substanta. Scurt istoric al Muzeului Actuala organizare a muzeelor in Romania este tributara unui sistem inventat si implementat de comunisti incepand cu anii ‘60 – ‘70, cand s-a gandit infiintarea unor complexe muzeale, la nivel judetean. Acestea reunesc mai multe muzee ce functioneaza independent din punct de vedere economico – administrativ, insa au o conducere comuna la nivel judetean (pentru implementarea de proiecte cultural – artistice). In tara s-au infiintat patru astfel de complexe muzeale. Cel din Baia Mare nu a fost unul dintre ele, el fiind un muzeu judetean cu sectii separate (si nu cu muzee). Spre sfarsitul anilor ‘80, inceputul anilor ‘90, la nivelul intregii tari a inceput un proces de desprindere a sectiilor din cadrul muzeelor si transformarea acestora in muzee de sine statatoare. Exemple semnificative in acest sens sunt: la Sibiu, Muzeul Bruckental, Muzeul Dumbrava Sibiului; la Bacau, Muzeul Stiintelor Naturii, Muzeul de Arta si Muzeul de Istorie; la Prahova, Muzeul Tehnicii, Muzeul de Istorie si Arheologie; la Timisoara, Muzeul Banatului, Muzeul de Arta Timisoreana, Muzeul de Etnografie (in aer liber, la Padurea Verde). Asadar, actuala divizare a Muzeului Judetean la noi nu reprezinta o idee noua, ea fiind pusa in practica la nivel national inca de mult timp. In ceea ce priveste actualul Muzeul Judetean, el are o istorie aparte. La mijlocul anilor ‘50, el a devenit muzeu regional si includea sectiile de la Baia Mare, Satu Mare si Carei. Sediul era actuala locatie a Muzeului de Arta. Nu era organizat pe sectii, ci pe colectii, din cauza numarului redus de piese. In timp, numarul pieselor de patrimoniu a crescut de sute de ori, ceea ce a dus la crearea unor sectii separate, pe profiluri. Spre exemplu, initial, Muzeul de Arta avea in 1960, circa 160 de exponate, iar acum detine aproape 4.000; in 1970, Etnografia detinea 2.000 de piese, iar astazi are peste 7.000. Aceasta crestere numerica a dus la mutarea Muzeului din vechea locatie in actualul sediu (‘76), care inainte fusese cladirea Centralei Minelor. In paralel, sectia de Arta a ramas in sediul initial si a inceput sa se lucreze la Muzeul in aer liber, proces incheiat in 1984, an in care s-a deschis Muzeul Satului. Evolutia accelerata a muzeului s-a intins pe o perioada de 20 ani (‘66 – ‘86) si a cuprins cresterea patrimoniului si diversificarea tematica – domeniala. Insa la mijlocul anilor ‘80, Muzeul a intrat intr-un con de umbra, o data cu venirea lui Vasile Barbulet, ca prim secretar al Judetului Maramures. Dupa ‘90, s-a simtit din nou o tendinta de individualizare a sectiilor si primul care s-a desprins din Muzeul Judetean a fost Muzeul de Mineralogie. Apoi, in ‘94, Muzeul de Etnografie a primit avizul pentru a deveni independent, dar fostul director, Ion Igna, a... pierdut hartia respectiva si lucrurile au ramas neschimbate. Acum se incearca ceea ce este valabil ori unde in lumea civilizata, respectiv Muzeele nu sunt organizate in complexe sau structuri, ca actualul Muzeu Judetean. Presedintele Comisiei de Cultura din cadrul CJ, Vasile Berci, spune ca nu stie nimic de problema numirii celor doi directori. „Este o problema a executivului. Institutiile s-au constituit prin votul consilierilor, cei propusi nu au trecut la vot urmeaza ca sa fie numiti doi directori cu delegatie de catre presedintele CJ. Dorim un interimat cat mai scurt si organizarea concursului pentru ocuparea posturilor. In ceea ce priveste problema directorului de la Etnografie, au ajuns si la mine zvonuri ca se incearca impunerea doamnei Rodica Pop (fostul sef de sectie si cu o calitate deosebita: sora Liviei Sima). Nu stiu daca este real, dar zvonul circula. Eu am propus si cred ca asa se va intampla, nu vor fi directori nici cei doi care au cazut la vot, dar nici Rodica Pop. Va fi o a treia solutie”, a spus Berci. De mentionat ca destinul profesional al Rodicai Pop se leaga de cel al lui Grigore Man. In perioada in care acesta a fost Inspector General Scolar, Pop a fost numita director la Scoala Generala nr. 11, dupa un scandal de toata pomina. Dupa ce a venit la Muzeu (doar muzeele stiu cum), Rodica ajunge sef la sectia de Etnografie. Pastrand traditia, daca Man pleaca de voie sau de nevoie si Pop… Potopul dupa Man Trebuie precizat faptul ca pana la sfarsitul anului, muzeele din tara trebuie sa parcurga o etapa a evaluarii din partea unor specialisti in domeniu. Comisiile constituite la nivel national, vor evalua, acredita si apoi clasifica muzeele existente, in functie de patrimoniul fiecaruia (in special cel cultural), de specialisti etc. Dupa aceasta, fiecare va fi incadrat intr-o anumita categorie: de tip national cu finantare directa de la ministerul de resort, de tip national cu finantare de la bugetul judetean, de interes judetean, de interes local si de interes regional. Desi aceasta trebuia sa aiba loc pana la sfarsitul anului (evaluarea respectiva fiind o conditie a aderarii Romaniei la UE, in ceea ce priveste partea culturala), Muzeul Judetean nu a fost evaluat inca. Specialistii Muzeului spun ca la modul in care se prezinta acesta acum, sansele de a obtine un statut de muzeu national sunt nule, el fiind, mai degraba, unul de interes municipal, in cel mai bun caz, unul judetean. O consecinta clara a managementului dezastruos din ultimii ani. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro Ciprian DRAGOS ciprian@gazetademaramures.ro