Un posibil proiect: Cetatile medievale din Maramures

In Maramures, exista o serie de obiective arheologice extrem de importante, care ar putea sa faca parte dintr-un proiect cultural-turistic cu scopul de a contribui la o mai buna cunoastere a patrimoniului arheologic al judetului. Este vorba nu neaparat de statiunile si asezarile arheologice, ci de cetatile medievale din Maramures. Cele mai importante cetati medievale din Maramures sunt cele de la Berchezoaia, Seini, cea de pe Valea Borcutului (Dealul Lisabona sau Dealul Cetatii), resedinta Bogdanestilor de la Bogdan Voda si Cetatea Baia Mare care, in ultima vreme, a inceput sa fie cercetata si conservata. Despre toate aceste cetati se poate spune ca, de-a lungul timpului, in toate au fost facute cercetari arheologice, insa rezultatele acestor cercetari sunt foarte putin cunoscute, in vreme ce aceste cetati sunt si mai putin puse in evidenta. Cetatea de piatra de la Berchezoaia a facut obiectul celor mai ample investigatii, incepute de Radu Popa. Din pacate, vegetatia abundenta, lipsa unui drum de acces si a oricaror facilitati pentru dezvoltarea turismului contribuie la caderea in anonimat a cetatii. Daca s-ar interveni cu un proiect serios de conservare si restaurare, s-ar putea obtine rezultate spectaculoase in sensul punerii in valoare a acestui obiectiv arheologic. In aceeasi situatie se afla cetatea de la Seini, mai putin cunoscuta, unde primele sapaturi arheologice au fost facute la sfarsitul secolului al XIX-lea (nu se stie exact de catre cine), o cetate mentionata in documente, ale carei inceputuri se plaseaza, foarte probabil, undeva prin secolul al XIII-lea, cu toate ca cercetarile de teren o plaseaza in secolul al XV-lea. La Seini se mai pastreaza portiuni dintr-un val si un sant de aparare ce au facut parte dintr-un sistem de fortificatii. Nici nu este nevoie de un specialist in Evul Mediu pentru a-si da seama de ceea ce se intampla din punct de vedere arheologic acolo. Cetatea de la Baia Mare, de pe Valea Borcutului, a fost cercetata de doamna Georgeta Maria Iuga si de Sergiu Iosipescu, de la Muzeul National Militar, in anii ’80. Sapaturile au relevat faptul ca este vorba despre o cetate fortificata, dar, din pacate, partea de fortificatii aflata suprateran este supusa intemperiilor si, ca urmare, unei distrugeri lente. Sapaturile arheologice efectuate la cetatea de la Valea Borcutului sunt foarte importante pentru istoria orasului Baia Mare, dar ele s-au produs dupa ce, in 1956, un profesor entuziast din zona a realizat niste sapaturi fara sa posede cunostinte de specialitate. Vestigiile scoase la lumina in acel moment au fost supuse intemperiilor, in conditiile in care sapaturile n-au fost urmate de lucrari de conservare si restaurare. Mai mult, materialul arheologic descoperit atunci s-a pierdut. Se presupune ca cetatea de la Valea Borcutului a reprezentat un loc de refugiu pentru locuitorii din zona in primele secole ale celui de-al doilea mileniu. Ar mai fi mult mai cunoscuta resedinta feudala a Bogdanestilor de la Bogdan Voda si mai cu seama biserica de piatra, anterioara celor doua biserici de lemn care exista in localitate. Cetatea este una dintre cele mai cunoscute cetati de piatra din zona noastra, dar, la fel ca in cazul celorlalte cetati feudale, se afla in clipa de fata intr-o stare avansata de degradare. Dupa sapaturile realizate in anii ’80, nu s-a mai facut nimic pentru conservarea ei. Atunci a fost redescoperita toata constructia, tocmai pentru a fi restaurata si pusa in valoare, dar, asa cum am mai spus, nu s-a mai facut nimic din acea perioada. „Dincolo de dificultati si neimpliniri, arheologia ramane mijlocul cel mai eficient si cel mai generos de largire a cunoasterii fortificatiilor medievale”, afirma Adrian Andrei Rusu. Tocmai de aceea, proiectul pe care il propune arheologul drd. Dan Pop ar trebui sa gaseasca sustinere. „Toate aceste obiective arheologice foarte importante, toate de secol XIII – inceput de secol XIV, ar putea fi puse in valoare si ar putea oferi un traseu turistic extrem de interesant pentru valorificarea istoriei Evului Mediu din zona Maramuresului. De asemenea, s-ar putea adauga Centrul Istoric al Baii Mari si nu ma refer aici la cladirile din Centrul Vechi, cladiri care si-au schimbat aspectul de-a lungul timpului, ci la vestigiile bisericii Sfantul Stefan de langa Turnul Stefan. Si aceste ruine ar putea face parte din acest traseu. Sapaturile facute acolo de Muzeul Judetean Maramures, la sfarsitul anilor ’60, foarte ample, au ramas total necunoscute specialistilor si publicului din pricina faptului ca rezultatele sapaturilor nu au fost publicate niciodata. Din cate stiu, exista un proiect ce vizeaza scoaterea la lumina a acestor vestigii si punerea lor in valoare, proiect al Primariei Baia Mare si a arhitectilor de la „9 Optiune”. E destul de greu, pentru ca restaurarea si conservarea unui monument arheologic costa mult mai mult decat o sapatura arheologica, dar daca ne dorim sa avem un traseu turistic interesant legat de aceste obiective, aceasta este una dintre solutii.” – arheolog drd. Dan Pop. „O cercetare arheologica asupra unei cetati medievale nu este o intreprindere facila. Este, de fapt, o asumare a unei responsabilitati, constienta de tot ce o poate astepta. Suprafetele relativ mari, cu acces exterior greoi, necesita investitii de munca deosebite, cu rezultate deseori nesemnificative. In unele incinte medievale, cu viata scurta, abia daca pot fi gasite urme de cultura materiala despre care sa se poata scrie ceva. Apoi, foarte des, inaintea arheologului profesionist, in cetate au operat, cu rezultate distructive incalculabile, cautatorii de comori ai timpurilor moderne si contemporane ori protoarheologii. Ruina a purtat intotdeauna tentatia necunoscutului, a stimulat fanteziile.” – Adrian Andrei Rusu, Castelarea Carpatica Ioan BOTIS