Un PIDU, o dezbatere, o Baia Mare

In sala Europa a Primariei Baia Mare a avut loc a doua dezbatere publica a PIDU-lui baimarean (proiectul integrat de dezvoltare urbana). Au fost prezenti arhitecti, consultanti, reprezentanti ai societatii civile, dar si ai comunitatii tiganilor din Baia Mare. O dezbatere interesanta, daca deslusesti printre randuri… Lucratorii Primariei au expus din nou PIDU cu unele modificari fata de precedenta dezbatere. Prezentarea a fost foarte tehnica, iar dintre cei prezenti, doar specialistii pe astfel de probleme au putut intelege cate ceva. Ideea de dezbatere publica este generoasa in momentul in care asistenta intelege ce se prezinta. In fine! Dincolo de formulari pretentioase, pe care ziaristii le-ar fi redus la cateva fraze citibile, au fost enumerate cele zece proiecte ale Baii Mari cuprinse in acest PIDU. Proiectele, daca ar fi sa ne luam dupa expuneri, vor fi inaintate pentru obtinerea de finantare europeana, pe filiera Regiunii de Dezvoltare N-V. Baia Mare a fost impartita in cinci zone. In urma cercetarilor consultantilor condusi de Valeria Valeri, a reiesit ca prioritar pentru Baia Mare este cartierul Vasile Alecsandri. Pe locul doi ar fi Centru Vechi, iar celelalte zone vor fi abordate in anii urmatori. Revenind la cartierul Vasile Alecsandri, consultantii si specialistii Primariei au propus realizarea a trei strazi principale in cartier, realizarea unui centru social pentru persoane cu dizabilitati, a unui parc in zona Craica, o linie de transport pe fir (troleibuz), un cartier social in zona Phoenix. Aceasta ar fi partea care se vede. Interesante au fost discutiile neauzite si concluziile concluziilor, proiectelor cuprinse in PIDU. De exemplu, Valeria Valeri, consultant italian, angajat de Guvernul Romaniei, specialist de forta, are o anumita viziune asupra viitorului cartierului Hatvan. O mare importanta s-a dat problemei tiganilor, in sensul integrarii acestora in comunitate. De altfel, reprezentanti ai minoritatii au fost prezenti si au solicitat intelegere pentru rromii din cartier. Valeria Valeri, considera unii, a acordat o prea mare importanta acestui subiect. „Probabil, este o sensibilitatea fata de problema tiganilor romani (vezi ce se intampla in Italia) si se insista pe programe pentru ei, de integrare, pentru locuinte si asa mai departe. Este si nu este corect. Din punctul nostru de vedere, prioritatea ar fi alta. Credem ca dezvoltarea spiritului antreprenorial, crearea de locuri de munca, dezvoltarea firmelor mici si mijloci”, au spus sursele noastre. In prezentarea oficiala, Vasile Alecsandri a fost prezentat ca un cartier de tip dormitor (adica fara centru de cartier, fara zone verzi, fara locuri de joaca pentru copii). Arhitectii nu au fost de acord. Sandu Baban, seful Ordinului arhitectilor maramureseni, a explicat ca acest cartier a fost proiectat altfel decat se spune acum. „Am fost unul care a lucrat la proiectarea acestui cartier. Nu a fost unul de tip dormitor. El urma sa aiba centru de cartier, cu toate cele necesare unei zone de locuit bune. Din pacate, lucrarile nu au mai continuat dupa 1989. De aceea a ramas asa”, a spus Baban. Tot arhitectii au explicat ca s-a incercat si atunci, inainte de 1989, integrarea tiganilor. „Pe o scara de bloc, un apartament a fost repartizat unei familii de tigani, in ideea de integrare. Rezultatul a fost ca ceilalti au renuntat la apartamente. Asa s-a ajuns sa fie repartizate blocuri intregi la tigani. Dupa ce au fost distruse, au fost repartizate altele si suntem in situatia de acum”, au mai spus arhitectii. Tot legat de cartierul social, ecologistii au atentionat ca zona Phoenix este foarte poluata. Dupa expunerea inginerilor, si reprezentantii tiganilor au fost „speriati” de posibilele consecinte asupra sanatatii celor care ar locui acolo. Ei au cerut o alta zona fata de cea propusa in PIDU. Ramane de vazut cum se va termina povestea integrarii tiganilor intr-un cartier care a fost devastat, in buna parte, de minoritatea rroma. In Centru Vechi, sunt propuse lucrari de amenajare a Parcului Cetatii, dar si lucrari de reabilitare a Turnului Stefan. Casa „Iancu de Hunedoara” va fi reabilitata, iar acolo va functiona un centru pentru tineret. Initial, aici a fost propusa realizarea unui centru de asistenta sociala. „Este o problema interesanta in Baia Mare. Sunt vreo 40 de astfel de centre. Nu am vrea sa spunem ca este un oras de asistati, dar se solicita realizarea unor astfel de centre, desi numarul acestora este mare. Mai bine s-ar deschide „portile” spre afaceri, pentru crearea de locuri de munca”, au declarat specialistii pe proiecte. Metalurgia salveaza PIB, PIDU… O alta problema ridicata de cei care au discutat PIDU a fost poluarea din Baia Mare. Desi Cuprom a inceput sa devina o amintire, desi mineritul este o amintire, nivelul de poluare in Baia Mare este mult prea ridicat pentru o zona poluata din greu zeci de ani. Practic, nu exista teren in Baia Mare care sa nu poarte stigmatul dezvoltarii metalurgice. Evident, terenurile din zona marilor combinate metalurgice sunt cele mai poluate. Pentru zona Ferneziu, se lucreaza la PUZ. Aici, s-a constatat ca populatia este redusa, circa 5000 de locuitori. Sunt voci care doresc schimbarea functiunii zonei, respectiv eliminarea metalurgiei. Din pacate, contextul economic actual nu prea lasa loc de interpretari. Orice loc de munca este bun in vremurile de restriste. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro