Un patrimoniu ce se pierde inainte de a fi cunoscut Biserici de secol XVII, transformate in grajduri

Cu cateva luni in urma, semnalam faptul ca in Valeni a fost partial restaurata o biserica de lemn de secol XVII, care a avut cateva decenii o destinatie cel putin bizara pentru un locas de cult; cumparata in schimbul a doi boi, biserica a fost transformata in grajd. Preotul din Valeni, Bologa, a reusit sa recupereze o parte din vechea biserica si sa o ridice, chiar daca intr-o forma constructiva, departe de original. La scurta vreme dupa ce am scris despre recuperarea bisericii transformate in grajd, am primit un e-mail de la Alexandru Babos, un specialist in arhitectura bisericilor de lemn din Maramures. „Stimate domn, am remarcat articolul dumneavoastra despre biserica transformata in grajd de la Valeni si ma bucur ca ati luat in acest scop legatura cu preotul paroh care, impreuna cu ceilalti entuziasti din sat, merita o apreciere speciala pentru salvarea grajdului sub o forma, fie ea muzeala ori cu scop religios. (…) Daca subiectul va intereseaza, e bine sa stiti ca in Maramures mai sunt doua grajduri construite din lemne de biserici si care ar merita atentie si, eventual, sa fie salvate de localnici. Acestea se mai aflau in uz in urma cu cativa ani, la Nanesti si Slatioara”, scria Alexandru Babos. Un grajd si o sura La Nanesti, exista un grajd facut din lemnele unei biserici partial datate in secolele XVI – XVII, iar la Slatioara o sura ridicata tot din barnele unei vechi biserici maramuresene. In cel de-al doilea caz, se remarca usorii care sunt realizati intr-o maniera similara cu cei de la biserica din Sarbi Susani, al carui portal este cel mai extraordinar portal pe care il avem in Maramures. Este foarte spectaculos, pentru ca ne lasa sa vedem care este mesajul lui si acest mesaj este acela ca reprezinta, de fapt, un calendar bizantin, cu toate sarbatorile din an. Faptul ca aceasta tehnica constructiva apare la Sarbi, la Budesti si la Slatioara, arata ca e vorba de un mester itinerant, cele trei biserici fiind construite intr-un interval de doar patru ani (in 1639, cele de la Sarbi si Slatioara, respectiv 1643 cea de la Budesti). Alexandru Babos sustine ca Directia Monumentelor Istorice a fost sesizata de mult de existenta lor, dar la lipsa de resurse pentru alte monumente mult mai valoroase nu ne putem astepta la initiative de salvare de la disparitie din partea lor. Cei care trebuie mobilizati sunt localnicii, oamenii cu spirit de atasament pentru valorile locale, asa cum avem exemplul din Valeni. Pierderi irecuperabile „In conditiile in care numeroase biserici de lemn se degradeaza, iar alte nenumarate constructii din acelasi material dispar fara urme din intreaga tara, identificarea unor barne dintr-o veche biserica maramureseana cu ocazia demolarii unei constructii are toate sansele sa ramana lipsita de importanta. Ce date noi se pot obtine din aceste fragmente refolosite intr-o constructie secundara si care este valoarea lor? Ce pot aceste lemne spune in plus despre arta si tehnica de a construi biserici intr-o regiune unde inca se mai pastreaza multe biserici din lemn? Au fost inlocuite, adeseori nemotivat, o multime de parti de constructie originale, care sunt irecuperabil pierdute pentru orice cercetare serioasa viitoare. In Maramures sunt identificate cateva constructii ce pastreaza lemne din vechi biserici din lemn, din care ar trebui salvat materialul documentar inainte de a disparea. Trebuie sa recunoastem ca, cu tot efortul multor inimosi pionieri ai cercetarii arhitecturii de lemn din tara noastra, suntem inca lipsiti de studii regionale cu o documentatie ampla, sistematica si aprofundata in cele mai semnificative detalii de tehnica, metoda si arta de lucru in lemn. Numai prin efortul de a evalua, documenta si conserva cu atentie tot ce este valoros in patrimoniul arhitecturii de lemn din tara noastra se poate opri procesul de degradare sau disparitie care il marcheaza si astazi. Patrimoniul acesta, recunoscut astazi pe plan mondial prin numai opt exemple, se pierde inainte de a fi cunoscut si pus in valoare in toate aspectele sale, esentiale pentru intelegerea culturii noastre traditionale.” - Alexandru Babos, arhitect dr. Ioan BOTIS ibotis@gazetademaramures.ro