Un magistrat care a colaborat cu Securitatea este santajabil

Judecatoarea Dana Garbovan, presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR) * Judecatoarea Dana Garbovan, de la Curtea de Apel Cluj, presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), a trimis o scrisoare de protest fata de alegerea noii conduceri a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Motivul: functia de presedinte al CSM a fost adjudecata de judecatoarea Florica Bejinaru, de la Tribunalul Mehedinti, care a fost deconspirata de CNSAS in 2006 drept colaborator al fostei Securitati. Dana Garbovan a explicat pentru Gazeta de Cluj cum afecteaza aceasta alegere imaginea intregii justitii romanesti. Rep. UNJR a protestat fata de alegerea de saptamana trecuta a noii conduceri a CSM, mai precis de alegerea judecatoarei Florica Bejinaru in functia de presedinte, magistrat care a colaborat cu Securitatea. De ce ati protestat? Dana Garbovan: S-a tot vorbit in ultimii ani de necesitatea lustratiei in magistratura, absolut necesara credem noi. Protestul nostru a vizat imaginea pe care o transmite societatii o astfel de alegere. Justitia trebuie sa reprezinte un reper moral al societatii, exista componenta increderii in sistemul judiciar, fara de care acesta nu poate functiona. Cota de incredere este, oricum, foarte scazuta, aceasta si din motive obiective. Intotdeauna partea care pierde un proces va fi nemultumita de solutie, deci, teoretic, cel putin jumatate din cetatenii care au contact cu sistemul sunt nemultumiti. Revenind, nu poti pretinde cetatenilor sa aiba incredere in actul de justitie daca nu ne lamurim trecutul. Rep. Ce relevanta are ca actualul presedinte al Consiliului a colaborat cu Securitatea inainte de 1989? D.G.: In primul rand, un magistrat care a colaborat cu Securitatea este perceput ca un om influentabil, la extrem chiar santajabil. Cazul judecatoarei reprezinta simbolul tipului de societate impotriva caruia am luptat. Faptul ca relatia sa cu fosta Securitate nu a fost catalogata drept politie politica este irelevant. Presedintele CSM reprezinta chiar imaginea justitiei, iar oamenii identifica aceasta imagine cu intreg sistemul, ceea ce nu este de bun augur. Rep. A mai existat o tentativa de revocare din functie a judecatoarei Florica Bejinaru, imediat dupa ce CNSAS a deconspirat-o drept colaboratoare a fostei Securitati. D.G.: Chiar adunarea generala a Tribunalului Cluj a declansat in 2006 procedura de revocare, cu 26 de voturi pentru si 4 impotriva, dar procedura a ramas nefinalizata. Tribunalul a anuntat CSM pentru ca acesta sa convoace adunarile generale ale tribunalelor din toata tara. CSM nu a fost ferm in aceasta privinta, ci a lasat la latitudinea presedintilor de instante convocarea acestor adunari. Astfel doar sapte tribunale au convocat adunarile generale, iar judecatorii respectivelor instante au votat pentru revocarea din functie a Foricai Bejinaru, ceea ce nu a fost suficient. Rep. A fost legala alegerea Floricai Bejinaru in functia de presedinte al CSM? D.G.: Cred ca a fost ilegala, prin ricoseu, mai precis alegerea vicepresedintelui (in persoana procurorului Gratiana Isac, care a mai detinut acest mandat in anul 2008 – n.red.) este lovita de nulitate. Legea 317/2004 prevede ca presedintele si vicepresedintele CSM sunt alesi pentru un mandat de un an care nu poate fi reinnoit si ca provin din sectii diferite. Din punctul meu de vedere, legiuitorul a vrut ca, in cei sase ani de mandat al membrilor Consiliului, macar o data functia de presedinte sa fie ocupata de un procuror (Sectia pentru procurori ai CSM are cinci membri alesi, care pot ocupa una dintre cele doua functii – n.red.). Membrii Consiliului au interpretat fortat legea, considerand ca mandatul nu poate fi reinnoit consecutiv. Rep. UNJR a solicitat demisia tuturor membrilor CSM. Ce sanse exista? D.G.: Ati auzit in ultimele zile de vreo intentie de demisie? Exista aceleasi sanse ca si in cazul procedurii de revocare declansate acum trei ani si jumatate la Tribunalul Cluj. Nu am primit nici un fel de reactie din partea CSM la solicitarea noastra. Rep. Actualul Consiliu e la ultimul an de mandat. Ce sperati de la viitorul CSM? D.G.: Putem spera ca am invatat ceva din experienta anului 2004, cand au fost alesi actualii membri ai CSM. Atunci nu aveam mijloace de comunicare eficiente intre magistrati. De pilda, dintre actualii membri doar Alexandrina Radulescu (de la Judecatoria Cluj-Napoca – n.red.) s-a deplasat atunci in teritoriu pentru discutii cu magistratii. UNJR incearca sa demareze un proiect, speram sa lansam si un site de internet, de dezbateri in Curtile de Apel din tara cu privire la responsabilitatile Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a nu ne trezi in toamna ca iar votam in functie de influente, de nume etc. Rep. CSM a fost perceput mai degraba ca un sindicat al magistratilor, mai putin implicat in raspunderea disciplinara a acestora pentru grave erori judiciare. D.G.: Consiliul a avut un comportament sindical doar in ce priveste conflictele cu executivul pe marginea drepturilor salariale ale magistratilor. La noi nu este legiferata cum ar trebui raspunderea disciplinara a magistratilor. In sistemul italian, de pilda, este definita „greseala inescuzabila”, adica eroarea magistratului este atat de flagranta (pronuntare pe lege abrogata, mandat de arestare pentru limita legala etc.) incat conduce la excluderea acestuia din sistem. Sistemul romanesc nu este unul „cristal”, in care sa fi disparut sferele de influenta. Sunt foarte multe de facut, inclusiv in ce priveste numirile la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Procedura este total netransparenta. Se depun candidaturi la CSM, care decide, fara criterii clare de departajare, care va fi inaintata presedintelui Romaniei. De aceea s-a intamplat acum ca seful statului sa respinga propunerea Consiliului (presedintele Traian Basescu a refuzat numirea judecatoarei Lidia Barbulescu, membru CSM, in functia de presedinte al Inaltei Curti – n.red.). Dorin Petrisor