• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 16 Octombrie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 14 Octombrie , 2024

Un Centru de creație la Vălenii Șomcutei

Recent, la Vălenii Șomcutei a avut loc, începând cu ora 12.00, inaugurarea Centrului de creație „Arhitect Ionel Vitoc”, în prezența unui numeros și select public, din care au făcut parte, printre alții, academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, profesorii universitari Vasile Muscă, Negoiță Lăptoiu, Sorin Vasilescu, Simion Bolte, Ioan Chirilă și Emil Luca, Ileana Tureanu, președinta Uniunii Arhitecților din România, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, actorul Dorel Vișan, Gheorghe Buda, primarul orașului Șomcuta Mare, și, desigur, oameni de cultură din zona Chioar.

Bine-cunoscut în lumea culturală a Clujului, și nu numai, arhitectul Ionel Vitoc este președintele Fundației Culturale „Carpatica”, sub egida căreia organizează, din anul 1996, conferințe, lansări de carte, expoziții de artă, spectacole etc.

În anul 2006, Ionel Vitoc a înființat revista de cultură urbană „Orașul”, unicat în țara noastră, din care au apărut 62 de numere consistente (unele de 200 de pagini). Din anul 2009, în această frumoasă localitate chioreană, Ionel Vitoc a organizat, în fiecare vară, o tabără de pictură, la care au participat copii și tineri talentați din zonă și din țară. Cu o parte din tablourile rezultate (acuarele, în primul rând), Ionel Vitoc a „înfrumusețat” pereții din cele trei camere ale Casei de Creație recent renovată, cea de-a patra cameră conținând o valoroasă bibliotecă, fiind rezervată pentru studiu.

Emoționat vizibil, Ionel Vitoc, cu rădăcini dinspre bunici în Vălenii Șomcutei, a deschis evenimentul devoalând legăturile sale spirituale cu localitatea respectivă, ca și deschiderea generoasă spre cultură a locuitorilor și a oficialităților din această zonă, motive care l-au determinat ca, la anii senectuții, să se implice într-un nou proiect cultural-artistic. Casa și dependințele pe care le-a achiziționat constituie o proprietate particulară destinată folosinței publice.

 A oferit apoi microfonul academicianului Ioan Aurel Pop, care, apreciind inițiativa lui Ionel Vitoc„ în aceste locuri de basm”, a vorbit cu pasiune despre „țările” care formează această zonă (Țara Maramureșului istoric, cea mai veche, din care astăzi, datorită vitregiei istoriei, avem doar o treime, restul aparținând Ucrainei, Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Codrului), afirmând că România însăși este „o țară de țări”, unele cu vechime de peste o mie de ani, în felul în care se prezintă și Germania cu landurile sale. Ioan Aurel Pop a emoționat asistența vorbind despre legăturile Maramureșului  voievodal cu Țara de Sus, Moldova, despre Dragoș, care nu a fost voievod aici, ci doar în Moldova, pus de regele ungar, despre vrajba dintre Dragoș și răzvrătitul voievod Bogdan, despre numele de familii și de locuri din Maramureș regăsibile în Moldova etc. În final, a apreciat activitatea publică a lui Ionel Vitoc, subliniind consistența și importanța ei în aceste vremuri în care cultura este neglijată.

A urmat la cuvânt primarul Șomcutei, Gheorghe Buda care, afirmând că „omul se cunoaște după fapte”, a reiterat câteva „fapte” ale arhitectului Ionel Vitoc pentru care acesta a fost făcut cetățean de onoare al orașului Șomcuta (înainte de a fi declarat în aceeași postură la Cluj-Napoca). Centrul de creație din Vălenii Șomcutei, care se va finaliza în doi-trei ani, urmează să fie cuprins în circuitul turistic, a mai afirmat Gheorghe Buda, promițând sprijinul său total.

Ileana Tureanu, președinta Uniunii Arhitecților din România, a vorbit despre preocupările instituției respective privind soarta arhitecturii rurale, despre încercările de  revitalizare rurală, apreciind că Ionel Vitoc este„ sufletul” acestora, prin revista pe care o conduce și, desigur, prin faptul că deschide arhitectura spre lumea culturală.

A preluat microfonul dr. Teodor Ardelean care, participant de la prima ediție a taberei de pictură organizată în Vălenii Șomcutei, a vorbit despre opera de binefacere culturală pe care o realizează Ionel Vitoc, considerând că acum, la anii senectuții, prin ceea ce face în plan cultural, acesta se înscrie în „cel mai bun tropism al său”. Bun cunoscător al filosofiei grecești, Teodor Ardelean a recurs la spusele lui Pitagora, potrivit cărora „Numai mediocrii se solidarizează, înțelepții se singuralizează”, afirmând că astăzi, din păcate, vedem cum se solidarizează mediocrii pentru a accede la putere. În acest context, a reiterat legăturile lui Ionel Vitoc cu Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, care îl sprijină în tipărirea, cu cheltuieli minime, a revistei „Orașul”, dar s-a implicat și în acțiuni culturale (lansarea revistei „Familia”, a cărții lui Viorel Hodiș, Scrieri, conferința „Maramureșul și Academia Română” și altele) la sediul clujean al Fundației „Carpatica”. Promite să sprijine înzestrarea bibliotecii din Centrul de Creație „Ionel Vitoc”, iar astăzi, la inaugurare, a adus, la solicitarea amfitrionului, „Integrala N. Steinhardt”, adică cele 22 de volume, apărute în condiții excelente la Editura Polirom din Iași, în perioada 2008-2022.

Își exprimă, totodată, încrederea că aici, în Vălenii Șomcutei, va fi editată și o publicație, întrucât, dacă ne solidarizăm, „se pot face lucruri multe și frumoase”.

Actorul Dorel Vișan a elogiat activitatea culturală a lui Ionel Vitoc, cu atât mai mult cu cât implicarea statului în propășirea culturii este infimă, declarându-se dezamăgit că și în Ziua Culturii Naționale și de ziua lui – 15 ianuarie –  Mihai Eminescu este absent din programele dedicate evenimentului. „Artiștii, afirmă actorul clujean, nu îndrăznesc să stea cu fața la public și să recite din marile valori ale culturii românești”. Ca o ripostă la o asemenea situație, Dorel Vișan a încântat asistența recitând în stilul său inimitabil poezia eminesciană „Cugetările sărmanului Dionis”.

Au mai luat cuvântul profesorii universitari: Simion Bolte (medic veterinar), Negoiță Lăptoiu (critic de artă), Ioan Chirilă (teolog) și alții.

În final, corul bărbătesc din localitate a prezentat un scurt program de cântece patriotice, iar un sobor de preoți, în frunte cu Înaltpreasfințitul Andrei Andreicuț, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a oficiat slujba de sfințire a acestui obiectiv dedicat creației cultural-artistice.

Corina Șandor-Martin 

Florian Roatiș

 

 

  

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.