Un baimarean la Cannes

Cel mai mare festival de publicitate din lume, “Cannes Lions”, a ajuns la a 52-a editie. Anul acesta, in tabara de vara Cannes Academy din cadrul acestui prestigios festival, Romania a participat in premiera, iar baimareanul Vlad Lazar a devenit primul roman participant la aceasta tabara. Primul roman participant la tabara de vara Cannes Academy, din cadrul celui mai mare festival de publicitate din lume, Cannes Lions, este baimareanul Vlad Lazar. Lazar a absolvit Liceul de Arta din Baia Mare si apoi Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografie din Bucuresti, unde a “debutat” la sectia Regie de film si, dupa ce si-a dat seama ca ii place mai mult sa scrie decat sa regizeze, s-a trasferat la Comunicare Audiovizuala. Asa a ajuns sa studieze Scenaristica, Critica de film, Istoria filmului si Copywritingul pentru publicitate. De anul trecut, dupa absolvirea facultatii, Vlad Lazar a primit propunerea sa lucreze la agentia de publicitate Headvertising: “In facultate, actualul meu sef mi-a fost profesor (e si el baimarean, dar imi place sa cred ca nu acesta e motivul pentru care m-a angajat). Am inceput munca chiar in prima zi dupa ultimul examen din facultate.” Acum, Lazar este masterand la Academia de Teatru si Film. Greu cu Bucurestiul asta! Spune mereu ca nici acum ca s-a acomodat cu viata din Bucuresti, dar recunoaste ca repetitia, devenita slogan, are o logica: “sa nu ma strige lumea bucuresteanule cand vin pe-acasa”. In realitate, Lazar este mai complexat de faptul ca devine bucurestean, decat de a fi catalogat “provincial”. Cele mai nefericite experiente din anii studentiei (de care n-a scapat inca) sunt cele legate de gasirea unei locuinte: “aveam probleme cu caminele, acum cu garsonierele. As fi preferat sa stau acasa cu familia. Asa, caut disperat, in fiecare an, o noua garsoniera si pe langa faptul ca sunt scumpe, sunt si in zone necunoscute. Asta e cea mai mare problema! Si poate mijloacele de transport in comun.” Vlad Lazar nu are nici acum un raspuns ferm legat de motivul pentru care a decis sa urmeze o cariera in domeniul publicitar, insa face supozitii: “poate pentru ca e un mod de a trai din scris si nu din munca fizica. Desi, cateodata pare mai tentanta ultima.” Dintre realizarile iesite pe piata “din mana lui”, si care au devenit celebre, aminteste spoturile “Amica” pentru electrocasnice, care sunt 100% concepute de Vlad. S-a rupt blestemul! Chiar daca pare ciudat, Vlad a ajuns la “Cannes Academy” in urma unui concurs pe care nu l-a cistigat (cel care trebuia sa plece in Franta a avut o serie de probleme, in consecinta premiul s-a acordat celui care a ocupat locul II, adica baimareanului! “Partea comica este ca intotdeauna cand participam la concursuri de genul acesta ieseam pe locul doi. A fost un blestem care m-a urmarit toata viata, mai ales la olimpiadele scolare. Dar acum, pentru prima data, s-a retras castigatorul si s-a rupt blestemul. Si am plecat eu. Norocul meu”, povesteste cel care a reprezentat Romania la Cannes. Aflat la prima sa participare la un festival international de publicitate, Lazar a avut ocazia sa stea de vorba cu oameni din zeci de tari, de pe mai multe continente si a fost surprins sa vada ca “oamenii din agentii diferite, care lucreaza in moduri total incompatibile, se pot intelege excelent.” Remarca a facut-o cu regretul ca “asta nu se prea intampla in Romania”. Pe langa elementele care l-au ajutat sa-si completeze cunostintele in domeniul publicitar, la Cannes, Vlad Lazar si-a reamintit ca in timp ce lucreaza trebuie sa se si distreze (nu s-a putut abtine sa nu completeze ca a mai invatat asta “de cateva ori, dar tot uit”). Aceasta tactica a “furat-o” tocmai de la vedetele din domeniul publicitar, pe care a avut sansa sa le intalneasca. Modestie Avand deja termen de comparatie, Vlad Lazar considera ca si Romania are profesionisti in domeniul publicitar. Iar cand “gandeste publicitate”, baimareanul crede ca elementul de baza e: “experienta, mai ales cea acumulata din diferite lecturi si prin studierea celor din jur, pentru ca nu poti vinde masini de lux sau servicii bancare folosind experienta personala din primii douazeci si ceva de ani de viata.” Lazar e constient ca isi lasa amprenta pe ceea ce creeaza: “cu siguranta, in scris am un stil propriu, dar nu-i pot da drumul sa zburde liber, pentru ca in textul unei reclame cea mai importanta este vocea brandului, nu vocea ta. Tu trebuie sa te adaptezi, sa vorbesti pe limba produsului si pe intelesul clientului.” Despre proiectele legate de Maramures ne-a spus doar ca sunt “foarte mari, dar trebuie sa ramana, deocamdata, confidentiale.” Inainte de a ne desparti, i-am cerut sa-si imagineze cum ar arata un spot care sa promoveze articolul despre “romanul de la Cannes”. “Cred ca n-ar avea rost! Un spot trebuie sa vanda un produs, iar in cazul acesta productia spotului ar costa mai mult decat toate numerele publicatiei. Asa ca ar fi o afacere mai buna sa cumpar toate ziarele dacat sa fac un spot! Cred ca asta e o lectie pe care inca mai trebuie sa o invete multi: spotul TV e bun, dar nu-i intotdeuna cea mai buna solutie. Si publicitatea inseamna mult mai mult...” Mircea CRISAN