Un „respiro” de 200.000 dolari

Ciprian DRAGOS Adriana SZABO ciprian@gazetademaramures.ro adriana@gazetademaramures.ro Centrul de zi de la Calinesti, finantat de o fundatie straina, pentru recuperarea copiilor cu dizabilitati, a inghitit nu mai putin de 200 mii dolari. Acum zace inchis. In schimb, pentru angajati el este un cuibusor de nebunii. Culmea este ca Centrul inchis are si un... sef. In Calinesti, vechiul conac, sediul CAP pe vremea comunismului, a devenit, la finele anilor t90, Centru de zi pentru copiii cu nevoi speciale din comuna. Finantat serios de Fundatia ECT (devenita ulterior FRCCF), patronata de o baroneasa din strainatate, proiectul de deschidere a Centrului a fost pus in practica, in anul 1999. Dotat cu toata aparatura necesara recuperarii fizice a copiilor aflati in dificultate, centrul a fost martorul unor schimbari uimitoare. Copii care altadata erau marginalizati, inclusiv de familie, ascunsi de ochii lumii, si mai ales de gura ei, au inregistrat progrese extraordinare. In doar cateva luni, copiii, care inainte nu vorbeau, aveau roluri in serbari, cantau si dansau. Altii, tintuiti in casa din cauza handicapului fizic, au intrat intr-un program de recuperare, ajutati de aparatura cu care fundatia dotase amplasamentul. In comuna Calinesti sunt, in acest moment, aproximativ 50 de copii dati in plasament. Lor le era destinat acest centru. In plus, aici veneau in vacante de trei zile copiii de la centrele de plasament din Ocna Sugatag si din alte localitati. Insa, toata povestea a durat atata vreme cat au venit bani din strainatate. Din clipa in care finantarea s-a oprit, administratia judetului a pus lacatul pe usa si centrul s-a inchis. La fel cum se intampla cu multe lucruri bune, proiectul de la Calinesti a esuat. Am luat drumul Calinestiului pentru a vedea din ce cauza centrul sta cu lacatul pe el. Cand am ajuns in curtea Centrului, de pe aleea frumos amenajata se vedeau perfect lazile de bere ce tronau in holul incapator. Am urcat scarile, am batut la usa, nu a raspuns nimeni. In acelasi hol, un brad impodobit. Pentru cine era impodobit, nu am aflat, cert e ca nu pentru copii. Pe jos, pe podea, globuri sparte. Asadar, cineva chefuise acolo si, pentru ca au fost sarbatorile de iarna, au cinstit cu putina bere. Doua lazi. Am incercat s-o sunam pe Nita Popan, cea care ia leafa din postul de sefa a centrului (inchis) din Calinesti. Nu a raspuns. Am mers apoi la Primarie, de unde informatiile au fost destul de evazive. Primarul Mihai Nemes spune ca dupa ce a preluat el mandatul, centrul a mai functionat foarte putin. Din cate stie el, au fost ceva probleme cu incalzirea, trebuia o centrala noua, nu au avut bani… Greu de crezut ca nu au mai fost bani, in conditiile in care investitiile de acolo au trecut de 200 mii dolari. Culmea, nu s-au mai gasit 2 mii si pentru o centrala pe lemne. Primarul a sunat-o si el pe Nita Popan, dar ea s-a eschivat, motivand ca nu poate da informatii deoarece este in concediu (!?). Din alte surse a reiesit ca strainii au incetat finantarea pentru ca facturile erau prea umflate de minunatii nostri concetateni, insarcinati cu treburi administrative in jurul centrului. E doar o ipoteza. Intrebarea este de ce Consiliul Judetean, proprietarul imobilului, nu a facut nimic pentru continuarea activitatii Centrului? Sau ce face domnul Boitor in calitate de responsabil al serviciilor de protectia copilului? De ce nu s-a implicat Primaria? Ei bine, cu Primaria e o alta poveste. Conducerea a incercat la un moment dat sa obtina spatiul pentru a-si amenaja acolo... un nou sediu. Exact. In conditiile in care ai in comuna 50 de copii cu nevoi speciale si/sau in plasament, tu te gandesti la un nou sediu de primarie. Jenant. In Legea 272, care reglementeaza drepturile copilului, se specifica faptul ca autoritatile locale trebuie sa sprijine astfel de initiative. Dar copiii aceia nu aduc voturi. Pana la urma, s-a renuntat la nastrusnica idee, primarul Mihai Nemes spunandu-ne ca daca se va redeschide Centrul, il va sustine, in principal cu asigurarea lemnelor pentru incalzire si a pazei pe timp de noapte. Cine are urechi, sa auda! Am luat parerea directorului adjunct al Directiei, Nicolae Boitor, care ne-a dat o replica pe masura imaginatiei sale² Centrul nu s-a inchis, el functioneaza! „A fost un centru pentru copii din asistenta maternala, mai mult. Pentru copii cu dizabilitati. De ce s-a inchis? Momentan, nu este caldura, acolo. Instalatia veche, pe gaz, nu a mai functionat si s-a deteriorat, s-a umflat parchetul... Insa, vara, se foloseste din plin. Merg acolo copii cu dizabilitati. Se foloseste ca si centru respiro. Chiar de la noi, de la Directie, a fost asta vara un asistent social, care a stat cu copiii mai bine de doua saptamani. Noi folosim centrul respectiv. Numai pe perioada de iarna nu a fost disponibil. Mai sunt si doua camere, incalzite cu radiatoare electrice. Mai merg copii si iarna, dar nu chiar la capacitatea Centrului. Pe viitor vrem sa achizitionam o centrala pe lemne si sa folosim Centrul tot pentru copiii astia, cu dizabilitati. Acolo se intalnesc si asistentii maternali. E functional, intrucatva. Nu la capacitatea maxima, dar, functioneaza”, a spus Boitor. Ca usile se mai deschid din cand in cand pentru aerisire, nu inseamna ca Centrul functioneaza. Tinem sa-i amintim directorului Boitor de un act datand din 2006, prin care Directia al carei adjunct este a instiintat Autoritatea Nationala de Protectia Copilului de faptul ca Centrul de la Calinesti si-a incetat activitatea. Este incredibil ca directorul adjunct al Directiei sa nu stie ca Centrul s-a inchis si sa incerce a ne convinge ca el functioneaza. Sigur, cu bere, ca e mai ieftina decat gazul. Cuibusor de nebunii Centrul de la Calinesti s-a realizat pe vremea apelor tulburi ale DPC. O investitie de 164 mii dolari, suplimentata cu inca 38 mii dolari (alte lucrari si modificari ale proiectului). Investitia a fost o vaca buna de muls la acea vreme, pentru conducerea Directiei. Cateva din datele legate de cheltuieli nu au nevoie de niciun comentariu² la nivelul anilor 1998 – 1999, gardul a costat 260 milioane lei, drumul de acces in curte, 300 milioane lei, renovarea cladirii, 2,2 miliarde lei. Lucrarile au fost executate dupa dictare, cu o firma de antrepriza, cu renume prin judet, datorita lucrarilor incredintate direct, fara licitatie. A fost si cazul de la Calinesti. De-a lungul timpului, Centrul a servit nu numai interesul superior al copilului, ci si pe cel al angajatilor, cladirea fiind recunoscuta drept un mic cuib de nebunii pentru cei din sistem, dar si pentru vajnici reprezentanti ai protipendadei baimarene. Aceste metehne s-au pastrat pana azi. Sefa Nita Popan ne-a convins ca Centrul nu si-a incetat activitatea si poate fi folosit pentru chefuri, bairamuri si alte petreceri, intru atingerea dezideratului interesului superior al copilului.