Ultimul mare jaf

Cooperativele din mediul rural detin cel mai mare si mai important portofoliu de active (cladiri si terenuri) din economia romaneasca, asa ca in sistem se desfasoara afacerea momentului. Pentru ca pana acum din Romania s-a furat ceea ce s-a putut, acesta este, probabil, ultimul mare jaf din averea Statului. Va prezentam radiografia halucinanta a Cooperatiei maramuresene, sistem aliniat rapid la tendinta generala, dupa mai multi ani de „vegetat” in colbul rural. Din cauza deplorabilei strategii economice din Romania post-decembrista si a modului de instrainare a patrimoniului de Stat, „Afacerea Cooperatia” este ultimul mare jaf pe care trebuie (?) sa-l suportam. Debutul actiunii se incadreaza calendaristic la inceputul acestui an, o data cu aparitia Legii de organizare a Cooperativelor de consum (lege care a adus cateva modificari unui normativ care data din 1996, in sensul ca a dat frau liber “imaginatiei” celor care se pregateau sa intre in posesia imensului patrimoniu disponibil). Tactica Cei care au tras foloasele aparitiei Legii de reorganizare a Cooperatiei au fost potentati din interiorul sistemului si apropiati ai acestora. Pentru implinirea „dezideratului”, a fost suficienta tinerea „la secret” a posibilitatilor conferite de lege (respectiv, cumpararea activelor Cooperatiei). Perdanti au fost taranii, acesti amarati „vinovati” de faptul ca nu citesc Monitorul Oficial inainte de a merge la coasa si ca se-ncred prea mult in „domnii” ce-i conduc. Povestea incepe cu decizia regimului comunist din Romania ca in sate, centre de comune si chiar in orase sa se constituie un lant de cooperative de consum prin contributia „oamenilor muncii” (in principal, a taranilor). Dupa ’89, aceste active (terenuri si numerose cladiri) au fost preluate de FEDERALCOOP, care a dat o mare parte in contract de cooperare (inchiriere). Practic, sistemul cooperatist nu mai avea activitate, subzistand doar din banii incasati pe chirii. Toti acesti bani au intrat in buzunarele sefilor si angajatilor FEDERALCOOP, o mica parte fiind distribuita membrilor cooperatori sub forma de dividende (in functie de contibutia financiara a fiecaruia). In cursul timpului, prin cateva legi si modificari ale Statutului Cooperatiei (prin care se solicitau cotizatii mai mari), numarul membrilor cooperatori a fost drastic diminuat. Strategia a fost bine gandita si „incununata” cu ultima lege, cea din 2005, care se referea la reorganizarea Cooperativelor. Aceasta lege deschide portita vanzarii cladirilor, iar banii rezultati din aceasta colosala afacere vor intra in buzunarele membrilor cooperatori. Insa, din cauza faptului ca multi dintre tarani nu au fost informati ca pentru a-si mentine statutul de membru cooperator cu drepturi depline trebuie sa contribuie cu alti bani (cresterea partilor sociale), astazi, de capitalul strans in urma vanzarii cladirilor vor beneficia doar cei „informati”. Respectiv, smecherii. Si capii acestei manevre de amploare. Motivul secretomaniei De aceasta reorganizare a Cooperativelor (cu tot ceea ce presupune) ar fi trebuit informati toti detinatorii partilor sociale (respectiv, membrii cooperatori - cei care prin cotizatii si norme de munca au pus bazele cooperativelor, in perioada 1960-1965, si care sunt actionari ai uriasului patrimoniu). Acestora le-ar reveni o cota parte (in functie de aportul fiecaruia) din „distributia” activelor. Insa, cu cat stiu mai putini, cu atat le revine mai mult celor initiati (respectiv sefi, contabili-sefi, rude si prieteni ai acestora). Precizam ca e vorba despre un patrimoniu impresionant, in sistemul cooperatiei intrand toate magazinele satesti si cladirile in care au avut loc activitati productive si de servicii. „Secretomania” este explicabila prin faptul ca la nivelul superior al conducerii cooperativelor satesti (coordonate de FEDERALCOOP - un soi de „centru judetean”) se pregateste un fel de privatizare la care va lua parte, asa cum am mentionat, doar o mana de oameni, alesi pe spranceana. Reclamarea jafului Declaratii venite din toate localitatile maramuresene contactate confirma ca nu toti membrii cooperatori au fost instiintati de modificarile legii (desi acestia au dreptul sa participe la „privatizare”, sa voteze inchirierea, vanzarea sau chiar sa cumpere active ale Cooperatiei). Insa, totul a fost tinut in mare secret. Legea obliga fiecare cooperativa din judet sa afiseze lista membrilor cooperatori. Desi controversatul act normativ permite membrilor cooperatori care nu au fost trecuti pe liste sa depuna o contestatie, multi dintre cei care au contribuit la „bunastarea” cooperatiei au ramas pe din afara. Unul dintre motive ar fi „disparitia” evidentelor, dar si faptul ca multi dintre sateni nu au avut „acces” la liste (afisate doar in localitatile in care se afla sediul cooperativei „regionale” si, de obicei, de aceste „centre” apartin 6-7 localitati - deci, sansele ca un taran din Rozavlea, de exemplu, sa isi caute numele pe liste afisate la sediul cooperativei din Vadu Izei sunt extrem de reduse). Dimitru Dinca, fost casier la Cooperativa Rozavlea si, “teoretic”, membru cooperator, spune ca: „am fost angajat la Cooperativa pana in 1992, dar de cand am plecat nu m-au mai anuntat nimic. Toti satenii au parti sociale, desi acum numarul de membri e foarte mic. Pe vremuri, gestionarii erau obligati sa incaseze partile sociale de la membrii cooperatori (stiu, pentru ca am fost si presedinte), insa acum nu stiu ce evidente contabile au ei (FEDERALCOOP, n.red.). Categoric, nu-i tot una daca pretul de vanzare al unui imobil se imparte la 30 sau la 300 de oameni. Acum, la Cooperatie e haos.” Gheorghe Visovan, primarul comunei Rozavlea, a confirmat ca oamenii din comuna nu au stiut ce se-ntampla cu Cooperatia: “n-a stiut nimeni! Apartinem de Vadu Izei, dar de unde sa stie oamenii de aici daca figureaza pe liste sau nu? Eu am participat la Adunarea Generala in calitate de primar si abia atunci am aflat ca sunt si membru cooperator, altfel nu stiam. Din comuna noastra au fost prezenti doar angajatii Cooperatiei, fostul presedinte, fostul contabil… Oamenii de rand n-au fost chemati.” ... si musamalizarea In schimb, oficialii incearca sa descurce, fiecare cum poate, secretomania „privatizarii”. Valentin Tuns, presedintele Consumcoop Targu Lapus, recunoaste ca au fost si contestatii: „in Adunarea Generala avem un punct de prezentare a situatiei contestatiilor (unii nu stiau de ce au fost omisi de pe liste). Sunt presedinte din 4 aprilie, n-am facut eu listele, dar, din evidente, cei care au contestat nu sunt membri cooperatori. Si-au pierdut aceasta calitate in 1991, cand nu si-au completat partea sociala la 1.000 de lei, stabilita de Statutul Cooperatiei de atunci. Pana in 1991, cand tot eu am fost presedinte, au existat in jur de 7.000 de membri si erau reprezentati la adunari prin delegati. Dar acesti membri nu puteau fi anuntati in scris, nici nu prevedea legea asa ceva. Deci, popularizarea acestei completari (pana la 1.000 de lei) s-a facut prin Adunari Generale la care membrii cooperatori si-au trimis reprezentantii. In 2001, o parte sociala a fost stabilita la 50.000 de lei, dar, pentru ca n-au fost anuntati sa-si completeze partea sociala la timp, noi i-am convocat si pe aceia care au platit o parte sociala la 1.000 de lei.” Ana Murariu, contabil sef Consumcoop Seini, a confirmat ca Adunarea Generala s-a sustinut deja: „cei care nu si-au completat partile sociale nu si-au pierdut calitatea de membri cooperatori, dar sunt membri fara drepturi.” Cornel Coman, presedintele Consumcoop Moisei, motiveaza ca listele au fost afisate: „am anuntat si in ziar! Contestatari n-am avut. Avem 58 de membri cooperatori, cu partea sociala de 50.000 lei. Acum se va stabili valoarea. Cei care nu si-au modificat partea sociala, sunt membri fara drepturi. Si-au primit dividende dupa 1.000 de lei sau cat au avut.” Irina Marchis, contabil sef Consumcoop Vadu Izei, a declarat ca societatea pe care o reprezinta are vreo 80 de membri cooperatori din Vadu Izei, Stramtura, Sieu si Botiza: „listele s-au afisat, conform legii, la Vadu Izei (la sediu). Numarul membrilor a ramas constant, o singura persoana s-a retras, ca a decedat (!).” Deconspirare din interior Vasile Zelni, consilier local Petrova, membru in Consiliul de Administratie al Consumcoop Viseu de Jos, a fost presedinte de Cooperatie in comuna pana la comasarea acesteia cu alte patru cooperative din satele vecine: „am fost ales ca membru in Consiliul de Administratie, dar acest consiliu functioneaza defectuos. Suntem 7 membri in Consiliul de Administratie. Adevarul e ca cei de la nivel de judet se intalnesc si hotarasc ce le convine. Se lasa in paragina tot patrimoniul, cu cladiri, cu tot... Acest patrimoniu e al oamenilor si aici, in Petrova, l-au vandut o parte. In Petrova, toti erau membri ai Cooperatiei, plateau cotizatie, erau in borderou, acum nu se mai tine evidenta. Nu s-a restituit nici un ban la nimeni. La dezmembrare, in 1990, Cooperativa Petrova avea peste 700.000 de lei, fondul social al membrilor. Imediat dupa Revolutie, la noi erau in jur de 70 de membri, acum sunt membri numai cei care lucreaza in Cooperatie. De legea asta nu ne-o anuntat nimeni. Arhiva Cooperativei e acolo, la bufet! Adunarile Generale ar trebui sa se tina anual, dar de patru ani eu n-am fost anuntat sa particip la o astfel de intrunire, desi fac parte din Consiliul de Administratie.” Tactica jafului Alta tactica prin care s-a ajuns la acest “jaf”, cum il numesc fostii angajati, este excluderea unui principiu de baza al Cooperatiei: supunerea hotararilor la vot, in Adunarile Generale. Octavian Campean, fost presedinte al Cooperatiei la Arinis, explica ce prevede legea referitor la constituirea cooperativelor: “legal, sunt necesari minim 15 membri, actul constitutiv trebuia semnat in original de secretarul administratiei publice locale, pe raza caruia functioneaza cooperativa. Ceea ce aici nu exista. Deci, din start nu se respecta legea. Din 1985 pana in 1993 am fost presedintele acestei cooperative. A fost perioada in care se depuneau bani (prin Statut, erai obligat sa formezi un fond). Cei care apareau acolo erau membri cooperatori, dar fondul trebuie sa contina o anumita suma, iar oamenii care nu aveau aceasta suma, trebuiau sa completeze fondul, dar n-au fost anuntati. De Cooperativa Arinis apartine si Asuaju de Sus si Baita de sub Codru. S-au depus acesti bani, pentru ca altfel nu puteai fi incadrat in Cooperatie, iar acum doamna contabila a zis ca banii au disparut! Asta inseamna ca noi ne pierdem calitatea de membri cooperatori? Contabila a spus ca nu mai are nici o evidenta cu membri cooperatori de la inceputul anilor ’90, dar ca a gasit o evidenta din 1975, pe care a afisat-o acum. Am intrebat-o cum a facut Convocatorul dupa aparitia Legii 1/2005, si a zis ca... din burta. Alt aspect e ca nu puteau primi noi membri cooperatori fara aprobarea Adunarii Generale, dar au facut-o (din 1993 nu s-au mai tinut Adunari Generale). De asemenea, nici un spatiu al Cooperativei nu se inchiriaza sau nu se vinde fara aprobarea Adunarii Generale, iar la cooperativa noastra toate spatiile au fost date in chirie (in Baita de Sub Codru, unul dintre comercianti a inchiriat spatii si le tine inchise, sa nu-i faca nimeni concurenta). Aici exista un singur angajat: contabil-sef Dina Matesan.” Campean a precizat ca acum se incearca afilierea la FEDERALCOOP, fara stiinta cooperatorilor: „a fost o incercare de Adunare Generala, un fel de puci, care nu a reusit, dar va urma o alta AGA. Miza este ca FEDERALCOOP sa aiba majoritatea la vot, sa decida ei. La Adunarea Generala, contabila sefa de la Cooperativa Arinis si-a mobilizat oamenii, a venit si cu sotul ei, ca un fel de Miron Cosma al Arinisului (n-am inteles in calitate de ce, fiindca nu e membru). Mai mult, contabila s-a dus pe la fosti membri-lucratori si le-a spus ca nu trebuie sa vina la adunare, sa-i dea ei imputernicire si voteaza ea in locul lor. Asta a fost procedura si in alte localitati, si la Ulmeni, de exemplu. Dupa ce am discutat cu membrii, au inteles ce se urmareste si s-au prezentat la adunare. Pe vremuri n-am vrut sa cred ca se doreste desfiintarea Cooperatiei, acum realizez ca asa este. Suntem decisi sa ajungem chiar si in instanta.” Cum itele afacerii menite sa imbogateasca „greii” Cooperatiei in detrimentul unor sateni nestiutori sunt extrem de incalcite, iar „circul privatizarii” e departe de final, vom reveni. Soc: exemplu-penal! In comuna Arinis, unde doar unii cooperatori stiu ca s-a modificat legislatia, am intalnit un exemplu concret referitor la stratagema jonglarii cu averea Cooperativei, fara stiinta celor multi. In anul 2001 s-a pus in vanzare o hala. S-au primit doua cereri de cumparare: de la firma Arinisana SRL (reprezentata de Matesan Ioan) si de la Matesan Ion Ciprian, ca persoana fizica. Cei doi sunt tata si fiu. Cum licitatia urma sa fie castigata, oricum, de familia Matesan, tatal se retrage. Fiind singurul ofertant, Matesan-fiul ofera 30 de milioane de lei, cu TVA, desi imobilul fusese evaluat la 41 de milioane de lei. Pana la urma, Matesan-fiul reuseste sa cumpere imobilul cu 26 de milioane de lei, plus TVA, adica 31 de milioane de lei, pentru o hala situata in centrul comunei! In prezent, fosta hala de materiale de constructii a cooperativei este folosita in acelasi domeniu de activitate, desi legea interzice acest lucru. Insa ilegalitatea tranzactiei nu se rezuma doar la atat. Atat Legea 108/1996,cat si noua lege a Cooperatiei prevad ca vanzarea bunurilor ce apartin Cooperatiei se poate face doar cu acordul Adunarii Generale. Ceea ce nu s-a intamplat. Insa, conform procesului verbal, vanzarea halei a fost facuta atat cu girul presedintelui FEDERALCOOP, Stefan Vendlinger, cat si cu stiinta contabilei Dina Matesan (ruda a cumparatorului). Asteptam (deocamdata) reactia Politiei (se aude pana in biroul lui Ioan Isac?). Mai mult, situatia imobilului a fost tinuta mult timp in mare secret, astfel incat chiar si angajatii primariei (care trebuiau sa incaseze impozitul pe cladire!) au aflat abia in ziua vizitei noastre la Arinis, cine si, mai ales, cu cat a cumparat hala! Referitor la tranzactie, Gheorghe Muresan, primarul din Arinis, a declarat: “am fost suparat pe ei, ca impingeau de pe unul pe altul, cui sa i-o trec la impozit. Au tot taraganat-o si abia azi am primit o copie dupa procesul verbal. Si-au dat seama ca cineva o sa-i intrebe. Nu stiu daca s-a facut legal. Nu s-au facut trei licitatii, cum spune legea (in cazul in care nu se ofera suma la care a fost evaluat imobilul). Cladirea se putea vinde cu peste 100 de milioane de lei. La suma la care au vandut-o, o cumparam noi. Se vede clar ca au incercat sa se ajute unul pe altul. Am fost uimit si cand am vazut lista cu membrii cooperatori. Nu-mi dau seama pe ce criterii s-a facut. De unde i-a scos? Mama a fost gestionar la Cooperativa, sotia a lucrat in Cooperatie si niciuna nu apare nicaieri. Un fost sef de unitate era declarat mort, desi el traieste in Salsig! Interesul il banuiesc: sa preia activele si sa le vanda. Primaria e in litigiu cu spatiile lor (FEDERALCOOP, n.red.) si nu le-a picat bine, dar n-au dat un ban la constructia magazinelor satesti. Acum, procesul e la Curtea Suprema. Nici macar nu le intretin, daca tot zic ca-s a lor. De prin 1992 nu le-au mai renovat.” Reactia FEDERALCOOP “Lista cu membrii cooperatori e afisata la sediul cooperativei, peste tot s-a afisat. Listele au inceput sa fie intocmite imediat dupa aparitia legii. Presupune munca, mai ales unde au fost multi membri cooperatori, dar care nu si-au completat partile sociale. Cooperativele aveau un termen de afisare a membrilor cooperatori existenti, de 30 de zile si o perioada de alte 30 de zile pentru contestatii, in care membrii cooperatori care nu se regasesc pe lista pot sa demonstreze. Au fost contestatii la unele Cooperative. Membrii cooperatori sunt convocati la Adunarea Generala, care se anunta in ziar. Am avut centralizarea membrilor cooperatori, dar se modifica numarul lor dupa aceasta lege. Legea 119 modifica numarul lor („raman membri cooperatori cu conditia sa-si pastreze partea sociala, fara a da un termen”). Noi am pastrat in evidente si membri cu 30-40 de lei. Adica si cei cu bani putini. Dupa noua lege, partea sociala trebuie sa fie peste 100.000 de lei, iar cei cu parte sociala mai mica nu mai sunt membri cooperatori. Patrimoniul ramane privat, cum era si inainte de 1989. Anuntul de participare la Adunarea Generala se publica in presa.” - Stefan Vendlinger, presedinte FEDERALCOOP Maramures. Nicolae TEREMTUS, Ioana LUCACEL